30 de ani de la prima victorie a opoziției democratice din România – Emil Constantinescu ales președintele României. Parteneriatul strategic cu SUA, cererea de aderare la Uniunea Europeană și „M-a învins Securitatea” – reperele unui mandat început cu sper

La 30 de ani de la alegerea lui Emil Constantinescu, G4Media trece în revistă reperele mandatului 1996-2000: prima alternanță democratică la putere după 1989, parteneriatul strategic cu SUA, invitația de la Helsinki pentru negocierile de aderare la UE și declarația „M-a învins Securitatea”.

30 de ani de la prima victorie a opoziției democratice din România – Emil Constantinescu ales președintele României. Parteneriatul strategic cu SUA, cererea de aderare la Uniunea Europeană și „M-a învins Securitatea” – reperele unui mandat început cu sper

La 17 noiembrie 1996, Emil Constantinescu a câștigat alegerile prezidențiale cu 7.057.906 voturi, adică 54,41%, învingându-l pe Ion Iliescu, reprezentantul forțelor emanate din Frontul Salvării Naționale.

Raportul OSCE apreciază că în cei opt ani de la înlăturarea soților Ceaușescu, România a făcut pași demonstrabili pentru consolidarea democrației și a statului de drept și îmbunătățirea respectării drepturilor omului, eforturi accelerate sub conducerea președintelui Emil Constantinescu și a coaliției sale.

În 1996, România a cunoscut prima tranziție pașnică a puterii de la un guvern la altul din 1937, după ce a ieșit în 1989 din unul dintre cele mai represive regimuri comuniste din Europa.

Victoria lui Emil Constantinescu a fost prima alternanță democratică reală la putere după căderea comunismului.

În marile orașe, oamenii au ieșit în stradă și au sărbătorit rezultatul alegerilor.

Captură România Liberă – noiembrie 1996. sursa: Arcanum.com

Au urmat patru ani grei pentru Emil Constantinescu și pentru România, dar în care țara a pășit hotărât pe drumul democrației.

În mandatul lui Constantinescu au fost adoptate legea de acces la dosarele întocmite de poliția politică, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupției și a spălării banilor, legea de restituire a terenurilor agricole și pădurilor confiscate de regimul comunist; au fost completate și modificate Codul penal și legea administrației locale.

Pe plan extern, România a semnat parteneriatul strategic cu SUA în iulie 1997, cu ocazia vizitei la București a președintelui Bill Clinton.

Sursa MediafaxFoto Toni Salabasev

Deși a ratat primul val al extinderii NATO din 1997, România a intensificat în acei ani pregătirile pentru aderarea la alianță.

La Consiliul European de la Helsinki, din decembrie 1999, România a fost invitată oficial să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

În 1999, în mandatul lui Emil Constantinescu, a avut loc prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritară ortodoxă. Papa Ioan Paul al II-lea a venit pe 9 mai 1999 la București.

Sursa: Mediafax Foto Marius Vasilica

Pe plan intern, reformele economice promise au fost lente, corupția nu a fost eliminată, iar coaliția de guvernare a fost instabilă. În patru ani, țara a avut trei primieri – Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu.

Situația economică s-a degradat, a crescut șomajul, iar românii au sărăcit.

Al treilea an al mandatului, 1999, a fost cel mai dificil. România a fost zguduită de două mineriade.

În ianuarie, minerii conduși de Miron Cozma au plecat spre București, nemulțumiți de restructurările din sectorul minier. Mișcarea s-a terminat cu „Pacea de la Cozia”, o înțelegere între liderul minerilor și premierul de atunci, Radu Vasile.

Captură Agenda Zilei – sursa Arcanum.com

O lună mai târziu, la o zi după ce Curtea Supremă l-a condamnat pe Miron Cozma la închisoare pentru implicarea în mineriadele din 1991, liderul ortacilor a plecat din nou cu minerii spre București. Drumul lor a fost oprit de intervenția autorităților în forță la Stoenești, în Olt.

În februarie 2000, președintele Emil Constantinescu a făcut declarația prin care s-a declarat învins de Securitate, referindu-se la activiștii vechii structuri comuniste aflați încă în poziții de forță în România.

Declarația: „Mă simt astăzi mai terorizat ca niciodată de Securitatea lui Ceaușescu. Sunt învins azi. Ei m-au bătut și m-au învins. Pot răspândi orice porcărie, cu complicitatea tuturor, inclusiv a oamenilor celor mai apropiați. Temele sunt fixate de securiștii din structurile PRM și apoi PDSR”.

Aceste acuzații au fost lansate la Colegiul Medicilor și Farmaciștilor din PNȚCD, după participarea la aniversarea a 10 ani de la înființarea SIE și SRI.

Pe 17 iulie 2000, Emil Constantinescu a anunțat că nu va mai candida. În mesajul către români a făcut bilanțul mandatului și și-a justificat decizia în primul rând prin eșecul luptei împotriva corupției.

El a descris un sistem mafiot în care caracatița firmelor-paravan era beneficiara unui sprijin de înalt nivel din instituții de stat. Așa au fost posibile devalizarea băncilor, distrugerea flotei, pagubele imense produse de mafia petrolului, a îngrășămintelor chimice, creșterea neîngrădită a corupției.

Un număr mic de profesioniști din Poliție, Parchet, Justiție și Curtea de Conturi a reușit, în ciuda presiunilor enorme, să adune dovezi și să conducă investigațiile până la inculparea și, în unele cazuri, condamnarea făptuitorilor direcți, permițând dezvăluirea întregului sistem.

Constantinescu a spus că se încearcă prezentarea continuării acțiunilor din justiție ca o campanie electorală negativă la adresa adversarilor politici, ca și cum așa s-ar schimba fondul problemei: îmbogățirea nemăsurată prin acțiuni ilegale a unora pe seama populației furate și mințite.

Constantinescu a reclamat degradarea competiției politice, transformată într-o luptă oarbă pentru interesele personale sau de grup.

El a descris o vreme a oamenilor care vând și cumpără principii, ideologii, locuri în Parlament și Guvern, folosind minciuna, șantajul, vulgaritatea, manipularea oamenilor prin orice metode.

Constantinescu a spus: „În această lume nu am ce căuta. Nu vreau să particip la tranzacții și manipulări de niciun fel. Nu vreau să fiu implicat în sciziunea unor partide și în diferite jocuri de culise”.

El a concluzionat: „Am câștigat încrederea Europei și a lumii în noi cu greu, nu definitiv, cu rezerve, dar am câștigat-o. Avem acum de câștigat încrederea în noi înșine, în ceea ce am reușit, cu atâtea sacrificii, să facem până acum, în ceea ce vom putea face împreună în viitor”.

Sursa: Mediafax Foto PARK_JI HWAN

În 2000, la președinția României a revenit Ion Iliescu.

După încheierea mandatului, Emil Constantinescu nu a mai activat în politică. A rămas în zona academică, culturală și diplomatică și este, din 2017, la conducerea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului – o instituție pe care nu puțini o văd ca o sinecură ce i-a fost oferită tocmai de cei împotriva cărora lupta acum 30 de ani.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: