La a șaptea reuniune ministerială a Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică de la Varșovia, participanții au discutat viitorul Coridorului Vertical și potențialul său de rută unificată de aprovizionare cu gaze pe axa nord-sud, pe fondul dinamicii relațiilor SUA-Rusia și al incertitudinilor privind securitatea energetică a Europei.
Coridorul Vertical este proiectul de gaze susținut de SUA prin care GNL descărcat în porturile grecești urcă pe conducte către Bulgaria, România, apoi Moldova sau Ucraina ori Ungaria. Inițial văzut declarativ ca sursă alternativă pentru piața ucraineană, livrările efective către această destinație au fost neglijabile, astfel că acum accentul se mută spre celelalte piețe regionale.
La reuniune au participat ministrul grec al Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou, și secretarul american al Energiei, Chris Wright. Discuțiile au avut loc în timp ce Washingtonul își intensifică contactele cu Moscova, ridicând semne de întrebare privind viitorul livrărilor de energie rusă către Europa, notează presa greacă presa greacă.
Grecia a folosit reuniunea pentru a evidenția progresele Coridorului Vertical și importanța sa în aprovizionarea Europei de Sud-Est. Exporturile de gaze prin terminalele grecești au crescut cu 169% în primele nouă luni ale anului, iar coridorul acoperă în prezent nouă țări: Grecia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina.
Introducerea licitațiilor de capacitate trimestriale și anuale a îmbunătățit vizibilitatea pentru traderi și investitori. Gazul transportat prin coridor poate fi vândut acum pe piețele de tranzit, inclusiv în Bulgaria, România, Moldova și Ungaria, nemaifind restricționat la Ucraina ca destinație finală.
Ministrul Stavros Papastavrou a insistat, în întâlniri bilaterale cu oficialii americani, români, bulgari și maghiari, asupra necesității unor tarife de transport mai mici, a unor restricții de capacitate reduse și a unei mai bune coordonări între țările participante.
Potrivit unui raport al Comunității Energetice din 2025, costurile de transport au scăzut la 7-8 euro/MWh, însă rămân mai mari comparativ cu rutele concurente, cum ar fi traseul prin Marea Baltică spre Ucraina, 5-6 euro/MWh. Provocarea principală este obținerea unor angajamente pe termen lung din partea cumpărătorilor din nord, ceea ce necesită scăderea costurilor de transport și cooperare strânsă între guverne.
România are producție proprie care din 2027 aproape se va dubla prin exploatarea offshore Neptun Deep și își asigură importurile prin ruta turco-bulgară, de unde vine un amestec de gaze caspic, rusesc și turcesc, cunoscut ca turkish blend, considerat mai ieftin decât LNG-ul american.