Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre români, exact 37,8%, nu și-ar putea permite o cheltuială neprevăzută, cum ar fi o reparație la mașină sau un vizit la dentist, fără a fi nevoiți să se împrumute. Aceasta este o situație mult mai gravă decât media europeană, care se situează la 29,2%, indicând o vulnerabilitate financiară crescută a gospodăriilor din România.
Renato Petruccetti, expert economic al Băncii Europene de Investiții (BEI), explică diferența de comportament financiar prin două mecanisme principale. În primul rând, familiile cu venituri reduse sunt predispuse să cheltuiască suma totală disponibilă, lipsind un „tampon” financiar; orice cheltuială neprevăzută este, de fapt, o cheltuială planificată pentru viitor. În al doilea rând, acestea adoptă o „curbă de preferință” orientată spre prezent, priorizându-și satisfăcerea immediate în detrimentul rezervelor pe termen lung.
Experții oferă patru mecanisme de protecție a bugetului. Prima metodă, cea a „facturii către sine însuși”, recomandă salvarea unei sume fixe de 100 de lei lunar imediat după încasarea salariului. A doua este „regula celor șapte zile”, care sugerează așteptarea acestei perioade înainte de a achiziționa non-esențiale pentru a elimina impulsurile. A treia este planificarea strategică a meselor cu o listă de cumpărături înainte de a intra în supermarket. A patra este reducerea consumului exterior la restaurante și fast-food pentru a menține controlul asupra costurilor alimentelor.
Renato Petruccetti subliniază că, în ciuda constrângerilor, economisirile mici sunt vitale pentru stabilitate. El recomandă ca, indiferent de veniturile disponibile, românii să folosească un cont separat pentru a păstra bani în afară dincirculația cotidiană, asigurându-se că acești bani nu sunt afectați de cheltuielile curente.
Renato Petruccetti avertizează asupra riscului creditării consumului pentru obiecte de valoare, sugerând ca acestea să se obțină doar după ce fondul de urgență a atins echivalentul a trei-lună de cheltuieli. El insistă pe disciplina financiară ca singura cale de a evita dependența de împrumuturi, motivând că cheltuirea banilor împrumutați pentru bunuri care își pierd rapid valoarea afectează negativ stabilitatea pe termen lung.
Expertul menționează că șocurile economice globale, precum criza energetică sau fluctuațiile prețurilor alimentelor, se simt acut în România. În acest context, renegocierea dobânzilor la creditul ipotecar este o soluție critică pentru reducerea volumului lunar al cheltuielilor obligatorii. De asemenea, diversificarea surselor de venit, inclusiv prin muncă freelance sau activități extra-profesionale, este encurajată pentru a proteja bugetul familial împotriva pierderii jobului sau a scăderii salariului.
Petruccetti subliniază că, în pofida scăderii cheltuielilor, consumatorii nu trebuie să neglijeze formarea profesională, deoarece aceasta este cheia îmbunătățirii veniturilor. El identifică comportamentul financiar ca fiind un determinant major al diferențelor de prosperitate. În plus, el recomandă reducerea facturilor curente prin evaluarea lunară a abonamentelor la servicii și oprirea celor nesesare, ca o strategie de a crea spațiu financiar pentru alte obiective.
Deși 57,8% dintre respondenții Băncii Europene de Investiții au intenționat să renunțe la produse neesențiale, un studiu din 2026 al INS arată că 60,4% dintre români consideră că nu au nicio putere de negociere cu retailerii, motiv pentru care majoritatea consumatorilor adoptă un comportament pasiv, doar adaptându-și bugetele la prețurile existente.
În ceea ce privește decizia de a cumpăra haine și încălțăminte, doar 23% dintre respondenții studiului BEI i-au eliminat cu desăvârșire. Mai mult, un sondaj al Eurostat arată că, în țările europene, peste jumătate dintre cetățeni au fost nevoiți să reducă cheltuielile la alimente sau la sănătate, iar jumătate nu și-au permis măcar o mică achiziție neprevăzută.
O abordare comună pentru gestionarea banilor este modelul financiar 50-30-20. Totuși, expertul Renato Petruccetti recomandă o variantă adaptată la realitatea economică locală. El sugerează alocarea a 70% din venituri pentru nevoile esențiale, 20% pentru cheltuielile flexible și doar 10% pentru economii. Această abordare permite menținerea unui stil de viață rezonabil, chiar dacă este sub nivelul ideal al metodei standard.
Gheorghe Crăciun, consilier economic, observă că oamenii nu renunță la mici plăceri, cum ar fi cafeaua, deoarece acestea li se par suficiente și nu îi afectează puternic bugetul. El avertizează că acest comportament induce o falsă siguranță, ignorând faptul că astfel de cheltuieli mici se acumulează constant și subminează posibilitatea de a economisi, chiar și cantități mici de bani.
Efectul inflației este amplificat de faptul că veniturile populației nu cresc în ritmul prețurilor. Studiul Eurostat arată că, în următoarele trei luni, circa 60% dintre români se așteaptă ca veniturile familiei lor să rămână la fel, ceea ce înseamnă că, dacă prețurile continuă să crească, puterea lor de cumpărare va scădea continuu, forțându-i să renunțe la tot mai multe produse și servicii.
Fiecare țară din Uniunea Europeană, inclusiv România, trebuie să aibă un sistem de supraveghere a inflației, deoarece prețurile afectează direct comunitățile și bunăstarea indivizilor. Experții insistă pe importanța educației financiare în acest context, explicând că, odată ce înțelegi impactul prețurilor și al creșterii lor, te poți adapta și gestiona mai eficient banii, luând decizii mai bune.
Un test practic de gestionare a banilor ar fi să schimbi un articol din bucătărie, cum ar fi tacâmurile. Un obiect nou, achiziționat în mod normal, poate fi dificil de justificat dacă există, de exemplu, seturi vechi. Această metodă, deși aparent trivială, încurajează consumatorii să realizeze dacă obiectul este o nevoie reală sau doar un moft, reducând astfel cheltuielile inutile.
În concluzie, reducerea cheltuielilor nesigure și creșterea economiilor, chiar cu sume mici, asigură o siguranță financiară reală. Oricine este interesat să învețe mai multe strategii de gestionare a banilor și economisire, indiferent de suma deja acumulată, va găsi la Biblioteca EBAI informații valoroase pentru a-și îmbunătăți practicile financiare.
O altă abordare discutată de experți este metoda 50-30-20, unde 50% din venituri merg pe nevoi, 30% pe dorințe și 20% pe economii. Expertul Renato Petruccetti recomandă, însă, o variantă ajustată la realitățile actuale în care, în special pentru veniturile reduse, alocarea ar fi 70% pentru nevoi, 20% pentru cheltuieli flexibile și doar 10% pentru economii, pentru a menține un echilibru viabil.
Pentru a implementa aceste strategii, expunerea prețurilor și creșterilor costurilor de viață constituie un aspect central. Experții recomandă consultarea bazelor de date și rapoartelor oferite de Banca Centrală Europeană pentru a înțelege evoluția prețurilor și efectul acestora asupra puterii de cumpărare, ca prim pas pentru luarea deciziilor informate.
Banca Europeană de Investitii a publicat un ghid practic în 2026 prin care încurajează cetățenii să utilizeze instrumentele digitale ale băncilor, inclusiv aplicații mobile de management financiar, pentru a se monitoriza veniturile și cheltuielile zilnice. Acest ghid, care include un model de buget lunar de bază, oferă un instrument gratuit pentru a identifica pierderile de bani.
Diversificarea surselor de venit, cum ar fi munca freelance sau alte activități extra-profesionale, este încurajată de experți ca o modalitate de a-și proteja familia de pierderea locului de muncă sau de scăderile salarial. Această abordare crește reziliența bugetară, permițând supraviețuirea unor șocuri economice fără a recurge la credite costisitoare.
Gestiunea corectă a datoriei este un factor decisiv. Gheorghe Crăciun recomandă să nu se ia împrumuturi pentru obiecte care își pierd repede valoarea, deoarece acest lucru distruge stabilitatea financiară. Expunerea prețurilor și a inflației face ca datoriile contractate în timp ce veniturile sunt stabile să devină neplăcute imediat ce prețurile cresc, forțând sacrificii suplimentare.
Odată ce consumul devine mai realist, experții recomandă ca România să își continue eforturile de a stabili un model viabil de creștere economică. Consiliul Economic și Social al UE și alte instituții europene subliniază importanța unei politici fiscale echilibrate pentru a proteja grupurile vulnerabile de șocurile economice mondiale.
Renato Petruccetti, expert economic al BEI, subliniază că, în ciuda constrângerilor, economisirile mici sunt vitale pentru stabilitate. El recomandă ca, indiferent de veniturile disponibile, românii să folosească un cont separat pentru a păstra bani în afară dincirculația cotidiană, asigurându-se că acești bani nu sunt afectați de cheltuielile curente.
Expertul avertizează asupra riscului creditării consumului pentru obiecte de valoare, sugerând ca acestea să se obțină doar după ce fondul de urgență a atins echivalentul a trei luni de cheltuieli. El insistă pe disciplina financiară ca singura cale de a evita dependența de împrumuturi, motivând că cheltuirea banilor împrumutați pentru bunuri care își pierd rapid valoarea afectează negativ stabilitatea pe termen lung.
Expunerea prețurilor și a creșterii costurilor de viață constituie un aspect central în gestionarea financiară. Experții recomandă utilizarea datelor și rapoartelor oficială ale băncilor și ale institutiilor europene pentru a înțelege mai bine evoluția prețurilor și impactul lor asupra puterii de cumpărare. Doar o monitorizare continuă oferă contextul necesar pentru luarea deciziilor informate.
Pe lângă metodele de reducere a cheltuielii, experții încurajează gestionarea corectă a datoriilor. A lua un împrumut pentru obiecte care își pierd rapid valoarea este descurajat de specialisti. Aceștia atrag atenția că, odată ce prețul articolelor rămâne fix, dar inflația ridică costul vieții, datoriile asumate devin un greutate mult mai mare.
Creșterea economică și stabilitatea monetară sunt necesare pentru a proteja familiile de șocurile externe. Expertul Renato Petruccetti subliniază importanța diversificării surselor de venit, prin intermediul muncii freelance sau a activităților extra-profesionale, ca o modalitate de a asigura o rezistență mai mare a bugetului familial în fața instabilității economice.
Studiile recente ale Eurostat arată că 37,8% dintre români nu își pot permite o cheltuială neprevăzută fără împrumut, o rată superioară mediei europeană (29,2%). Gheorghe Crăciun explică că, odată ce consumul devine mai strict, guvernele trebuie să protejeze grupurile vulnerabile printr-o politică fiscală echilibrată, care să asigure un echilibru viabil pe termen lung.
Renato Petruccetti insistă că, în fața șocurilor economice globale, renegocierea dobânzilor la creditul ipotecar rămâne o soluție critică pentru reducerea costurilor lunare. Totodată, creșterea veniturilor prin activități suplimentare sau crearea de surse multiple de câștig este vitală pentru a menține standardele de viață într-un context inflaționist.
Banca Europeană de Investitii (BEI) a lansat un ghid pentru economisirea eficientă, prin care își încurajează clienții să folosească aplicații mobile și instrumente de management financiar digital. Ghidul oferă un model de buget lunar, free de cost, pentru a ajuta cetățenii să identifice pierderile de bani și să își ajusteze cheltuielile în funcție de realitățile economice.
Expertul economic al BEI, Renato Petruccetti, avertizează asupra pericolului cheltuirii banilor împrumutați pentru bunuri care își pierd rapid valoarea. El insistă că, în vremuri de incertitudine, disciplina financiară și evitarea dependenței de datorii reprezintă singura cale spre stabilitate pe termen lung.
Gheorghe Crăciun, consilier economic, subliniază impactul ascuns al cheltuielilor mici, cum ar fi cafeaua zilnică, care creează o iluzie a controlului financiar. Deși aceste achiziții par insignifiante, ele se acumulează constant, minerând capacitatea gospodăriilor de a economisi și de a face față unor șocuri economice.
Conform unui studiu Eurostat, circa 60% dintre români se așteaptă ca veniturile familiilor lor să rămână staționare în următoarele trei luni. Dacă prețurile continuă să crească, puterea de cumpărare va scădea constant, forțând consumatorii să renunțe la tot mai multe produse și servicii esențiale.
Pentru a implementa cu succes aceste strategii, expunerea prețurilor și creșterii costurilor de viață este un aspect fundamental. Experții recomandă utilizarea bazelor de date și a rapoartelor oficială ale băncilor și ale institutiilor europene pentru a înțelege mai bine evoluția prețurilor. Monitorizarea constantă oferă contextul necesar pentru luarea deciziilor informate privind gestionarea bugetului.
Renato Petruccetti recomandă ca România să își continue eforturile de a stabili un model viabil de creștere economică. Instituțiile europene subliniază importanța unei politici fiscale echilibrate pentru a proteja grupurile vulnerabile de șocurile economice globale și a asigura stabilitatea socială pe termen lung.
Expertul BEI, Renato Petruccetti, subliniază că, în ciuda constrângerilor, economisirile mici sunt vitale pentru stabilitate. El recomandă ca, indiferent de veniturile disponibile, românii să folosească un cont separat pentru a păstra bani în afara circulației cotidiene, asigurându-se că acești bani nu sunt afectați de cheltuielile curente.
Expunerea prețurilor și a creșterii costurilor de viață constituie un aspect central în gestionarea financiară. Experții recomandă utilizarea datelor și rapoartelor oficiala ale băncilor și ale institutiilor europene pentru a înțelege mai bine evoluția prețurilor și impactul lor asupra puterii de cumpărare. Doar o monitorizare continuă oferă contextul necesar pentru luarea deciziilor informate.
Pe lângă metodele de reducere a cheltuielii, experții încurajează gestionarea corectă a datoriilor. A lua un împrumut pentru obiecte care își pierd rapid valoarea este descurajat de specialitati. Aceștia atrag atenția că, odată ce prețul articolelor rămâne fix, dar inflația ridică costul vieții, datoriile asumate devin o povară mult mai mare.
Studiile recente ale Eurostat arată că 37,8% dintre români nu își pot permite o cheltuială neprevăzută fără împrumut, o rată superioară mediei europene (29,2%). Gheorghe Crăciun explică că, odată ce consumul devine mai strict, guvernele trebuie să protejeze grupurile vulnerabile printr-o politică fiscală echilibrată, care să asigure un echilibru viabil pe termen lung.
Banca Europeană de Investitii (BEI) a lansat un ghid pentru economisirea eficientă, prin care își încurajează clienții să folosească aplicații mobile și instrumente de management financiar digital. Ghidul oferă un model de buget lunar, gratuit, pentru a ajuta cetățenii să identifice pierderile de bani și să își ajusteze cheltuielile în funcție de realitățile economice.
Pentru a implementa cu succes aceste strategii, expunerea prețurilor și creșterii costurilor de viață este un aspect fundamental. Experții recomandă utilizarea bazelor de date și a rapoartelor officiala ale băncilor și ale institutiilor europene pentru a înțelege mai bine evoluția prețurilor. Monitorizarea constantă oferă contextul necesar pentru luarea deciziilor informate privind gestionarea bugetului.