Un studiu recent realizat de Institutul Postuniversitar de Educație și Cercetare Medicală (PGIMER) din Chandigarh, India, evidențiază o vulnerabilitate sporită a adolescenților tineri în fața presiunilor sociale impuse de platformele digitale. Cercetarea, intitulată „Utilizarea rețelelor sociale și stresul digital între adolescenții școlari din nordul Indiei”, a analizat comportamentul și starea de bine a 1.306 elevi cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani, provenind din școli publice și private în zona urbană Chandigarh și zona rurală Raipur Rani, districtul Panchkula. Datele au fost colectate în perioada ianuarie-aprilie 2026 de echipe din cadrul Departamentului de Medicină Comunitară, Școlii de Sănătate Publică și Departamentului de Psihiatrii PGIMER.
Rezultatele arată că 52% dintre studenți au raportat niveluri de stres digital ușor până la sever. Studiul identifică o diferență clară în funcție de vârstă: adolescenții mai tineri, cu vârste între 10 și 13 ani, sunt mult mai expusi acestui fenomen, 48% dintre aceștia raportând stres digital, comparativ cu un procent similar, dar ușor inferior, în cazul grupei de vârstă 14-16 ani. Aceeași tendință se regăsește și la nivelul utilizării problematice a rețelelor sociale, unde 20% dintre cei cu vârste 10-13 ani se încadrează în această categorie, în contrast cu aproximativ 12% dintre cei cu vârste 14-16 ani.
Dintre studenții chestionați, 32% dedică mai mult de trei ore zilnic rețelelor sociale în zilele lucrătoare. Cercetătorii au observat o corelație directă între timpul petrecut online și intensitatea stresului digital. Printre elevii care utilizează platformele mai mult de trei ore pe zi, 64% au raportat stres digital în zilele lucrătoare, față de 46% în cazul celor care petrec mai puțin timp online. Această disparitate se menține și în weekend, cu cifrele fiind de 60% versus 43%. De asemenea, aproximativ 40% dintre studenți au prezentat semne de dependență de internet, o afecțiune strâns legată de stresul digital.
Sursele stresului digital identificate includ presiunea de a fi mereu conectat, anxietatea legată de aprobarea socială (căutarea likes-urilor), teama de a fi lăsat în afara unor conversații (FOMO), suprasarcina conexiunilor și vigilenta online constantă. Au fost observate și diferențe demografice: adolescenții urani au raportat leveluri de stres moderat-sever mai ridicate (17%) comparativ cu cei din mediul rural (11%). Fetele indică un nivel mai mare de stres legat de presiunea de a răspunde rapid mesajelor, iar teama de a fi excluse este mai frecvent semnalată atât de fete, cât și de adolescenții din zonele urbane.
Cercetarea subliniază importanța ca părinții să meargă dincolo de simpla măsurare a timpului ecranizat. Deoarece doi copii pot petrece același timp online și alege să-l interpreteze diferit – unul cautând divertisment, în timp ce celălalt se simte angoasant din cauza absenței răspunsurilor sau a comparațiilor sociale – comunicarea deschisă este esențială. Experții recomandă stabilirea de perioode fără telefon, protejarea somnului și a activităților offline, precum și discuții despre importanța scăzută a numărului de like-uri și urmăritori pentru autoevaluarea personală. Deoarece studiul este transversal, el stabilește o asociere, nu o cauzalitate directă, însă diferențele de vârstă subliniază necesitatea unui ghidaj specific pentru adolescenții care încep să navigheze dinamici sociale complexe online.