România este departe de a visa să devină un hub energetic, afirma Adrian Codirlașu, președintele Federației Patronale a Energiei (CFA România), în declarațiile făcute miercuri. Totuși, liderul patronatului a precizat că energia rămâne unul dintre sectoarele în care se justifică alocarea de fonduri atât publice, cât și private.
Adrian Codirlașu, președintele Federației Patronale a Energiei (CFA România), a declarat că România se află la o distanță semnificativă de statutul de hub energetic și a subliniat că, deși este necesară alocarea de fonduri publice și private în sectorul energetic, țara nu se poate alinia cu discursul despre potentialul său în acest domeniu. Președintele CFA România a evidențiat că energia reprezintă unul dintre puținele sectoare care justifică investiții, având în vedere că România înregistrează cele mai ridicate costuri ale energiei în Uniunea Europeană. Aceste costuri mari constituie un factor determinant care afectează negativ competitivitatea industrială și explică declinul continuu al producției industriale în ultimii ani. În cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de CursDeGuvernare împreună cu Academia de Studii Economice din București, Adrian Codirlașu a argumentat că evenimentele din vara anului curent au demonstrat realitatea infrastructurii energetice naționale. Liderul patronatului a transmis clar că este momentul să se renunțe la narativa privind transformarea României într-un hub energetic, situația fiind, în prezent, departe de această viziune. Costurile excesive pentru electricitate reprezintă un risc major și pentru dezvoltarea sectorului IT din România, mai ales în contextul extensiei utilizării inteligenței artificiale. Codirlașu a avertizat că țara își risipește un avantaj competitiv esențial în acest domeniu din cauza prețurilor ridicate la energie. Potrivit liderului CFA România, statul trebuie să își orienteze politica de sprijin către sectoarele cele mai profitabile pentru economie, indicând industria IT ca prioritate principală. Totuși, dezvoltarea AI necesită energie ieftină, un avantaj pe care România nu îl posedă, existând riscul ca absența cipurilor și a costurilor mici să împiedice integrarea eficientă a acestei tehnologii. Adrian Codirlașu a criticat și neutilizarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate dezvoltării soluțiilor de stocare a energiei. Această oportunitate ratată s-a reflectat în rezultatele negative observate în timpul verii, moment în care companiile românești au preferat să își gestioneze stocările energetice în țări vecine, precum Bulgaria, datorită unui cadru fiscal mult mai favorabil. George-Mădălin Borș, membru în Comisia pentru Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, a identificat „Green Deal” ca fiind „elefantul din cameră” responsabil pentru explozia prețurilor energiei și incapacitatea României de a acoperi demandul în orele de vârf. Acesta a explicat că politica europeană agresivă de implementare a măsurilor Green Deal a condus la închiderea anticipată a capacităților de producție convenționale. Conform lui Borș, aceasta s-a soldat cu dependenta semnificativă de importuri, România fiind nevoită să importe peste 3.000 de megawați seara. Deși țarina deținea anterior suficiente capacități pentru a-și acoperi consumul intern fără a recurge masiv la importuri, tranziția rapidă a dus la o scădere a autonomiei energetice naționale. George-Mădălin Borș a subliniat faptul că România avea anterior capacități de producție suficiente pentru a acoperi consumul intern fără adepindea de importuri. Situația actuală este atribuită direct implementării agresive a politicilor Green Deal la nivelul Europei, care au forțat închiderea anticipată a unor capacități de producție convenționale. Explozia prețurilor energiei în România este legată de incapacitatea țării de a produce energie suficientă în perioadele de vârf. Borș a identificat „Green Deal” drept principalul motiv, denumit „elefantul din cameră”, care a dus la dependența de importuri, cu volume care depășesc 3.000 de megawați seara. Președintele CFA România a atras atenția asupra faptului că România nu a utilizat fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea soluțiilor de stocare a energiei. Lipsa acestor investiții se vede în dificultățile din vara recentă, iar companiile preferă să stocheze energie în Bulgaria, datorită unui mediu fiscal mai prietenos. Adrian Codirlașu a reconfirmat că, deși România este departe de a fi un hub energetic, sectorul rămâne unul dintre puținele domenii în care se justifică alocarea de fonduri publice și private. Motivația este legată de costurile ridicate ale energiei din UE, care afectează negativ industria și necesită intervenții targeted pentru a menține competitivitatea.