AEP: „Nu avem suficiente instrumente pentru a preveni situațiile care au dus la anularea alegerilor din 2024”

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că AEP nu are mijloace legale și instrumente pentru a combate dezinformarea și a preveni fraudele, semnalând necesitatea unui nou cadru legislativ în aplicarea Regulamentului UE 900/2024.

AEP: „Nu avem suficiente instrumente pentru a preveni situațiile care au dus la anularea alegerilor din 2024”

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a recunoscut, sâmbătă, că autoritatea nu dispune de instrumentele legale și de cadrele necesare pentru a preveni situații grave precum cele care au condus la anularea alegerilor din 2024. Într-un interviu „În Fața Ta”, Țuțuianu a explicat că instituțiile statului nu sunt pregătite să facă față dezinformării și atacurilor hibride, iar AEP execută un control post-factum, iar nu unul preventiv.

Conform lui Adrian Țuțuianu, decizia de anulare a alegerilor aparține exclusiv Curții Constituționale, aceasta fiind fondată pe documentele furnizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT). Președintele AEP a clarificat rolul său, respingând acuzațiile publice conform cărora autoritatea ar fi anulat alegerile sau ar fi fost vinovată că nu a prevenit situațiile generate.

Șeful AEP a subliniat lipsa mecanismelor de verificare a finanțării campaniilor în timp real. candidații și partidele prezintă doar documentele pentru rambursarea sumelor, ceea ce transformă controlul într unul retrospectiv. Această deficiență, alături de absența colaborării interinstituționale consolidate împotriva finanțărilor ilegale, reprezintă probleme structurale identificate de Țuțuianu.

Țuțuianu a legat aceste vulnerabilități de declarațiile fostului candidat Călin Georgescu, care a susținut că a avut zero costuri în campanie. Președintele AEP a interpretat această situație ca o dovadă a insuficienței legislației actuale în fața noilor forme de finanțare, în special prin platformele digitale precum TikTok și Facebook.

Răspunsul propus de Adrian Țuțuianu vizează elaborarea și transmiterea către Guvern a unui proiect de lege care să stabilească competențele naționale pentru aplicarea Regulamentului UE 900/2024 privind publicitatea politică. Proiectul definește un mecanism de împărțire a responsabilităților între AEP, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și, pentru aspectele de inteligență artificială, ANCOM.

Regulamentul 900/2024 se aplică direct, dar proiectul românesc instituie un organism comun de lucru, cu sessiuni rapide și online, pentru luarea deciziilor. Țuțuianu a precizat că acest cadru ar oferi instrumentele suplimentare necesare pentru a combate dezinformarea, astăzi considerate lipsă de către autoritate.

Președintele AEP a sugerat că adoptarea acestui proiect ar transforma influencerii în editori de publicitate politică, permițând verificarea sursei de finanțare a mesajelor lor. Propunerea include și o colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a stabili dacă mesajele politice au fost plătite.

Dacă este confirmat că un mesaj politic a fost plătit, AEP ar putea verifica dacă a fost etichetat corespunzător ca atare. Țuțuianu a avertizat că, în lipsa unei etichetări și având în vedere modalitățile neclare de plată utilizate în 2024, actele pot intra în sfera penală. Atrage că este necesară dezvoltarea cadrului normativ pentru clarificarea laturii obiective și subiective ale eventualelor infracțiuni.

Țuțuianu a insistat pe necesitatea unei strategii naționale care să aducă laolaltă instituțiile cu puteri de reglementare, supraveghere și control, pentru a crea un răspuns unitar la provocările democratice moderne.

Concluzia șefului AEP a fost categorică: în momentul de față, autoritatea nu are suficiente instrumente pentru a preveni din timp situațiile extreme care pun în pericol legitimă alegerilor.

Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, a recunoscut, sâmbătă, că autoritatea nu dispune de instrumentele legale și de cadrele necesare pentru a preveni situații grave precum cele care au condus la anularea alegerilor din 2024. Într-un interviu „În Fața Ta”, Țuțuianu a explicat că instituțiile statului nu sunt pregătite să facă față dezinformării și atacurilor hibride, iar AEP execută un control post-factum, iar nu unul preventiv.

Surse

Categorii:
Etichete: