Mihai Răzvan Ungureanu, fost prim-ministru și ministru de Externe al României, consideră că România încearcă să recupereze decalajul academic în studiul Rusiei prin activitatea Centrului Român de Studii Ruse, instituție condusă de el în cadrul Universității din București. Ungureanu a evidențiat importanța dezvoltării acestui centru, care a devenit, în cei cinci ani de existență, un punct de referință pentru cercetarea academică în domeniu.
Centrul organizează, în perioada 12–14 noiembrie 2026, la București, a cincea ediție a conferinței internațiale anuale, intitulată „Endless War or Unsolvable War? Resilience from the Black Sea to the Barents Sea after Four Years of War in Ukraine”. Evenimentul reunește diplomați, profesori universitari și experți internaționali în relații internaționale, geopolitică și securitate. Printre participanții confirmați se numără Iver B. Neumann, directorul Institutului Fridtjof Nansen din Oslo; Hilde Svartdal Lunde, ambasadorul Norvegiei în România; Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford; Marian Preda, rectorul Universității din București; și reprezentanți ai universităților din Cernăuți, Polonia și alte țări.
În discursul său, Mihai Răzvan Ungureanu a explicat că înființarea Centrului Român de Studii Ruse a răspuns unei nevoi academice din România, apărând înainte de invazia Rusiei în Ucraina. El a subliniat rolul finanțărilor europene și bilateral România-Norvegia în consolidarea centrului și în oferirea de burse doctorale și postdoctorale. „După cinci ani de zile, ne apropiem de maturitate”, a declarat Ungureanu, precizând că publică o revistă a Centrului și volume cu studiile prezentate la conferințe.
Fostul șef al diplomației române a comparat situația cu Polonia, Bulgaria sau Ungaria, unde există centre similare în mari universități, exprimat speranța că modelul de la București va fi preluat și de alte universități din țară, precum cele din Iași, Cluj sau Timișoara.