Alba Iulia are cea mai mare medie la Bacalaureat 2026, Cluj-Napoca cea mai bună rată de promovare; situația pe sectoare în București

Indexul Educației Urbane 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare plasează Alba Iulia în frunte la medie și Cluj-Napoca lider la promovare, cu diferențe importante între sectoarele Capitalei.

Alba Iulia are cea mai mare medie la Bacalaureat 2026, Cluj-Napoca cea mai bună rată de promovare; situația pe sectoare în București

Alba Iulia înregistrează cea mai mare medie la Bacalaureat 2026 dintre cele 41 de municipii reședință de județ, cu 8,41, în timp ce Bucureștiul prezintă diferențe importante între sectoare. Datele apar în Indexul Educației Urbane 2026, o analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, care compară pentru prima dată rezultatele la examenul de Bacalaureat la nivelul orașelor, nu doar al județelor sau liceelor.

Alba Iulia ocupă primul loc între cele 41 de municipii reședință de județ analizate în Indexul Educației Urbane 2026, cu o medie generală la Bacalaureat de 8,41. Municipiul înregistrează și cea mai mare pondere a mediilor peste 9, respectiv 37,7%, precum și cel mai ridicat procent al candidaților cu rezultate de minimum 7: 85,4%. Rezultatele plasează Alba Iulia în fruntea clasamentului la trei indicatori de performanță educațională. În ceea ce privește promovabilitatea reală, calculată prin raportarea candidaților promovați la totalul celor înscriși, municipiul se află pe locul al treilea, după Cluj-Napoca și Brașov.

În Alba Iulia, filiera teoretică reprezintă doar 27,3% dintre candidați, cea mai mică pondere dintre municipiile analizate. În schimb, filierele vocațională și tehnologică au rezultate cu peste 14 puncte procentuale peste reperele naționale corespunzătoare.

Capitala nu are rezultate uniforme la examenul de Bacalaureat. Analiza separată a celor șase sectoare arată diferențe consistente între performanțele candidaților, acestea fiind împărțite în două grupuri. Concret, sectoarele 1, 2 și 4 înregistrează promovabilități cuprinse între 83,7% și 85,5%, în timp ce în sectoarele 3, 5 și 6 procentele sunt între 76,4% și 77,9%.

Raportate la clasamentul celor 41 de municipii reședință de județ, primele trei sectoare ale Capitalei s-ar situa în zona locurilor 6-10, iar celelalte trei ar ajunge în partea inferioară a clasamentului, în jurul pozițiilor 28-31. În sectorul 1, 35,5% dintre candidați au obținut medii peste 9, în timp ce în sectorul 6 ponderea este de 22,1%.

O altă concluzie a Indexului Educației Urbane 2026 privește rezultatele înregistrate de elevii de la profilul pedagogic, care au o promovabilitate mai mare decât cei de la profilul real, dacă este exclus profilul militar. Astfel, în cele 41 de municipii analizate, profilul pedagogic înregistrează o promovabilitate de 95,4%, calculată prin raportarea candidaților promovați la numărul celor înscriși. Prin comparație, la profilul real, promovabilitatea este de 92,2%. Cât despre media obținută la Bacalaureat, aceasta este identică pentru cele două profiluri: 8,57. Datele pentru profilul pedagogic includ peste 2.200 de candidați din 36 de municipii.

La polul opus se află profilul tehnic, unde promovabilitatea este de numai 38,9%. Acesta reunește aproape 9.800 de candidați din cele 41 de municipii analizate. În plus, absenteismul depășește 10%.

Analiza indică și o legătură între dimensiunea orașelor și rezultatele obținute de candidați, însă avantajul municipiilor mari se reduce după pragul de aproximativ 100.000 de locuitori. Potrivit datelor, diferența dintre promovabilitatea reală a municipiilor cu 100.000-200.000 de locuitori și cea a orașelor cu peste 200.000 de locuitori este de numai 0,2 puncte procentuale. Diferențele devin mai vizibile în cazul municipiilor cu mai puțin de 60.000 de locuitori. Acestea au o promovabilitate reală medie de 71,5%, față de 80,3% în municipiile din categoria imediat superioară ca dimensiune.

Concluziile fac parte din Indexul Educației Urbane 2026, o platformă interactivă lansată de Institutul pentru Orașe Vizionare. Proiectul folosește rezultatele sesiunii de vară a examenului de Bacalaureat din 2026, publicate de Ministerul Educației. Potrivit inițiatorilor, este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.

Platforma este dezvoltată ca proiect-pilot în cadrul CITY INDEX și își propune să ofere o imagine asupra legăturii dintre educație și dezvoltarea urbană, inclusiv din perspectiva capitalului uman și a capacității orașelor de a păstra sau atrage familii și tineri.

Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, a declarat: „Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent”.

Surse:
Categorii:
Etichete: