Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a elogiat comportamentul lui Vladimir Putin după o convorbire telefonică de o oră și jumătate, alături de prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre. Stubb a calificat liderul rus drept «foarte perspicace», «foarte analitic», «foarte bine pregătit» și «foarte calm» în modul în care a condus discuția, descriind interacțiunea drept «o conversație bună și directă».
Prezentând rezultatele discuției, Stubb a menționat că Putin continuă să negheze independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dar și-a exprimat satisfacția privind reluarea negocierilor la Abu Dhabi. Scrisoarea principală a apelului a fost transmiterea directă a mesajelor-cheie ale Ucrainei către Russia, cu scopul de a facilita procesul de pace, fiind coordonat la zi cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenski.
Într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung și alte publicații media germane, președintele finlandez a argumentat că Europa nu își poate externaliza securitatea către Statele Unite. El a afirmat că, pentru a participa efectiv la negocieri, este esențial ca Occidentul să dialogueze direct cu Moscova, nu rămânând silentios. Strategia Finlandei a evoluat de la combinarea descurajării militare cu înțelegerea politică în anii anteriori, la o abordare diferită post-aderare la NATO în 2023, Stubb subliniind importanța construirii încrederii chiar și cu parteneri adversari.
Președintele finlandez Alexander Stubb a descris convorbirea telefonică cu Vladimir Putin, alături de prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, ca fiind una „bună și directă”, calificându-l pe liderul rus drept „foarte perspicace și bine pregătit”. După aderarea la NATO în 2023, Finlanda a abandonat modelul anterior care combina descurajarea militară cu înțelegerea politică; președintele Stubb menționează că a fost prima dată de la războiul de agresiune rusă când un lider finlandez dialoga direct cu Kremlinul. Schimbarea de poziție a avut loc la data de 27 mai, când Stubb a discutat timp de o oră și jumătate cu Putin, reînnodând un contact diplomatic întrerupt. Președintele finlandez a elogiat modul în care Putin a condus discuția, descriindu-l pe interlocutorul rus ca fiind „foarte analitic” și „foarte calm”.
Alexander Stubb a subliniat că, pentru ca Occidentul să participe efectiv la negocierile de pace, trebuie să dialogueze direct cu Moscova, respingând passivitatea și argumentând că tăcerea nu favorizează rezolvarea conflictului. Stubb a confirmat că, deși Putin continuă să negheze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, reînceperea dialogului la nivelul negocierilor tehnice din Abu Dhabi reprezintă un pas înainte. El a avertizat împotriva externalizării securității europene către Statele Unite, susținând că politica americană actuală nu servește în totalitate intereselor continentului și îndemnând Europa la o implicare activă în negocieri. Cu reference la încercările anterioare eșuate de diplomatie, Stubb a declarat că speranța în schimbare prin comerț s-a năruit, dar insistă că războiul nu se va îmbunătăți dacă Europa rămâne tăcută. Negocierile de la Abu Dhabi sunt privite cu scepticism de Stubb. Conflictul diplomatic dintre Donald Trump și Volodymyr Zelenski din octombrie pusese negocierile pe punctul de colaps, reînceperea dialogului din Abu Dhabi fiind apreciată ca o scăpare de la impas. Stubb nu așteaptă un acord rapid nici o întâlnire tripartită iminentă între Trump, Putin și Zelenski; un rezultat pozitiv ar însemna doar stabilirea unei date pentru o continuare a discuțiilor tehnice.
Convorbirea telefonică a fost efectuată în consultare cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, Stubb menționând că discută zilnic cu partenerul său și că scopul apelului a fost transmiterea directă a mesajelor-cheie ale Ucrainei către Rusia. Finlanda și Norvegia, având granițe comune cu Rusia, sunt direct afectate de deznodământul conflictului, Stubb evidențiind impactul asupra securității regionale și europene. Președintele finlandez a ridicat problema reconstrucției încrederii și a prevenției unor eventuale noi agresioni, întrebând cum va putea fi garantată siguranța pe termen lung odată ce trupele vor fi repositionate. Inițiativa a fost criticată de unele aliați nordici, inclusiv de prim-ministra daneză Mette Frederiksen, care a etichetat-o ca fiind o mișcare nepregătită și posibil divizivă pentru Europa. Stubb a respins acuzațiile de divizare, afirmând că a fost prima dată când Europa a reușit un rol de mediator și că, în ciuda criticilor, majoritatea reacțiilor au fost pozitive. El speră ca state precum Germania, Franța și Italia să preia acum inițiativa pentru a integra Europa în efortul de negociere privind Ucraina. Apelul a fost descris ca o măsură de consolidare a încrederii și de descurajare simultană. Stubb a enumerat capacitățile militare ale Finlandei: aproximativ un milion de rezerviști, 280.000 mobilizabili rapid, una dintre cele mai puternice forțe aeriene din Europa și cea mai mare artilerie continentală, alături de Polonia. Președintele finlandez a afirmat că țara sa nu a mai fost niciodată într-o poziție mai puternică decât astăzi, beneficiind de sprijinul NATO.