ACTUALIZARE Adrian Țuțuianu respinge acuzațiile PNL și USR privind legea partidelor
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a respins acuzațiile PNL și USR conform cărora proiectul legii partidelor ar fi menit să blocheze o eventuală alianță a opoziției, susținând că instituția rămâne neutră. Liderii celor două partide de dreapta au menționat frecvent posibilitatea unei alianțe electorale, în timp ce criticau măsura legislativă propusă de PSD, pe care o considerau un obstacol artificial pentru cooperarea formațiunilor.INSCOP Research Directorul Inscop Remus Ștefureac avertizează că participarea PSD la guvernare ar putea afecta din nou susținerea partidului, situația economică dificilă și apropierea iernii reprezentând riscuri pentru social-democrați. Pe de altă parte, PSD ar putea să își stabilizeze scorul dacă reușește să adopte reforme sau să reducă semnificativ risipa banilor publici. PNL a pierdut avantajul câștigat după căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, revenirea la guvernare i-a adus un nou avans, de aproximativ 4-5 puncte procentuale. O alianță PNL-USR ar putea concura cu AUR la alegerile din 2028. Scenariul a fost testat pentru prima dată în noiembrie 2026 și a obținut un scor de 32% în rândul alegătorilor mobilizați, cu numai trei puncte procentuale sub AUR, potrivit datelor prezentate de directorul INSCOP Research. Analiza lui Remus Ștefureac arată că jumătate dintre români declară că ar vota un partid nou înființat. Cu toate acestea, apariția unei formațiuni care să transforme această disponibilitate în voturi rămâne dificilă, timpul rămas până în 2028 fiind foarte scurt. Formațiunile precum SENS se apropie de pragul electoral, ceea ce ar putea crea noi oportunități politice.
ACTUALIZARE Remus Ștefureac: Jumătate din români ar vota un partid nou, iar o alianță PNL-USR ar avea 32%
Șeful INSCOP Research, Remus Ștefureac, a realizat o analiză detaliată a schimbărilor în preferințele electorale ale românilor. Surpriza principală constatată este faptul că jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou înființat, deși lansarea acestuia rămâne dificilă din cauza timpului scurt rămas până în 2028. Ștefureac a subliniat că ultimele șase luni au provocat evoluții electorale atipice, dar care pot sugera tendințe pentru partide în 2027. Acest an este considerat pre-electoral și va fixa cadrele competiției la alegerile locale și parlamentare din 2028.
PNL a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale într-o lună după moțiunea de cenzură care l-a răsturnat pe Ilie Bolojan, atingând 20-22% în mai 2026. Această explozie a fost calificată de Ștefureac drept „un record și o evoluție total atipică”. Totuși, cele cinci luni de guvernare interimară au erodat complet susținerea acumulată, partidul revenind la scorurile din aprilie 2026 în noiembrie 2026. Pentru PNL, rămân oportunități de creștere în opoziție, în jurul lui Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent.
PSD a pierdut 3-4 puncte procentuale la moțiunea de cenzură, atingând un minim istoric de 18-20% în mai 2026. Cele cinci luni de opoziție și guvernare interimară PNL-USR-UDMR au permis recuperarea pierderilor. Prelucrarea guvernării a mai adus un salt de 4-5 procente, până la 22-24% în noiembrie 2026.
Perspectiva erodării rapide este plauzibilă pentru PSD în condițiile participării solitare la o guvernare grea, într-un context economic dificil și în plin sezon de iarnă. Totuși, Ștefureac nu exclude o stabilizare electorală surpriză, în cazul în care PSD va reuși să livreze măcar o reformă relevantă sau o reducere serioasă a risipei cheltuielilor publice.
AUR a beneficiat de o stabilitate excepțională a susținerii electorale, menținând un scor constant de 38-40% în ultimele 18 luni. Până în noiembrie 2026, cand AUR coboară pentru prima dată, destul de abrupt, la 34-35%. Această pierdere de 4-5% este interpretată de directorul INSCOP ca fiind probabil formată din foști votanți social-democrați care se întorc, temporar sau nu, la PSD, revenit la guvernare. Rămâne de văzut dacă AUR intră pe un trend descendent sau este doar un recul de moment.
USR a pierdut rapid aproximativ 3 puncte după moțiunea de cenzură, ajungând la 9% în mai 2026, menținându-se la acest nivel în perioada de interimat. Până în noiembrie 2026, după formarea guvernului PSD și refuzul de a-l vota, USR a recuperat rapid pierderile, revenind la 12-13%.
Testată în premieră în noiembrie 2026, ipoteza unei Alianțe PNL-USR a obținut un scor neașteptat de ridicat de 32% în rândul votanților mobilizați, cu doar 3 puncte mai puțin decât AUR. Ștefureac estimează că, dacă chinurile definirii nu vor fi extenuante, un asemenea proiect politic are șanse de a deveni un reper la alegerile din 2028, cu câteva condiții: să fie mai credibil în opoziție decât AUR, să atragă alegătorii mai moderați ai partidului lui George Simion și să depășească „agitațiile” inevitabile ale bulelor partizane ale celor două formațiuni.
Ștefureac concluzionează că, în ciuda spațiului de construcție și a liderilor potențiali care și-au păstrat un nivel de încredere ridicat (exemplul lui Victor Ponta), timpul rămas până în 2028 este foarte scurt. Pentru toată lumea care dorește să intre sau să rămână în jocul politic, anii următori vor fi decisivi.
ACTUALIZARE Alianța PNL-USR, 32% în sondaje, conform Inscop
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a anunțat că o posibilă alianță între PNL și USR ar avea 32% în sondaje, un scor cu doar trei puncte procentuale sub AUR, care se situează la 34-35%.
Liderii PNL, Ilie Bolojan, și USR, Dominic Fritz, au susținut public avantajele unei colaborări electorale, în contextul unor discuții intensificate privind această ipoteză.
Ilie Bolojan și Dominic Fritz au acuzat președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu (PSD), că ar încerca să împiedice această alianță prin intermediul noii legi a partidelor. Țuțuianu a respins aceste acuzații, afirmând neutralitatea instituției pe care o conduce.
Ștefureac identifică „evoluții electorale atipice” în ultimele șase luni, care pot indica tendințe pentru anul 2027, un an pre-electoral care va defini cadrele competiției la alegerile locale și parlamentare din 2028.
PNL a crescut cu aproximativ 6 puncte procentuale într-o lună, ajungând la 20-22% în mai 2026, după moțiunea de cenzură care a răsturnat guvernul Ilie Bolojan. Cele cinci luni de guvernare interimară au erodat însă acest scor, partidul revenind la nivelurile din primăvara anului 2026.
USR a scăzut la 9% în mai 2026 după moțiunea de cenzură, menținându-se la acest nivel în perioada de interimat. După formarea guvernului PSD și refuzul de a-l vota, USR a recuperat, revenind la 12-13% în noiembrie 2026.
PSD a atins un minim istoric de 18-20% în mai 2026, dar și-a recuperat pierderile în opoziție și a crescut la 22-24% în noiembrie 2026 odată cu preluarea guvernării. Ștefureac avertizează că participarea solitară la o guvernare grea, într-un context economic dificil și în sezon de iarnă, expune partidul riscului unei erodări rapide a susținerii.
Totuși, stabilitatea PSD ar fi posibilă dacă partidul reușește să livreze reforme relevante sau să reducă risipa de cheltuieli publice.
AUR, care menținuse un scor constant de 38-40% timp de 18 luni, a înregistrat o scădere abruptă la 34-35% în noiembrie 2026. Ștefureac sugerează că această pierdere de 4-5% ar putea fi cauzată de foști votanți social-democrați care revin la PSD.
Ipoteza Alianței PNL-USR, testată pentru prima dată în noiembrie 2026, a obținut un scor de 32% în rândul votanților mobilizați. Ștefureac estimează că acest proiect poate deveni un reper în 2028 dacă este mai credibil în opoziție decât AUR, atrage alegătorii moderați ai lui George Simion și depășește agitațiile dintre cele două formațiuni.
Jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou. Deși există spațiu pentru astfel de construcții și lideri potențiali, precum Victor Ponta, timpul rămas până în 2028 este foarte scurt, ceea ce face lansarea dificilă.
Iată postarea integrală a lui Remus Ștefureac:
Ultima jumătate de an a provocat mai multe evoluții electorale atipice, dar care pot sugera posibile tendințe pentru partide în 2027, an pre-electoral care va fixa cadrele competiției la alegerile locale și parlamentare din 2028.
După moțiunea de cenzură PSD-AUR care a răsturnat guvernul coaliției pro-europene condus de Ilie Bolojan, PNL a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale într-o lună, ajungând la 20-22% în mai 2026, un record și o evoluție total atipică într-o asemenea situație. Ulterior, cele 5 luni de guvernare interimară chinuitoare, au erodat complet susținerea electorală acumulată brusc de PNL care a revenit, în noiembrie 2026, la scorurile din aprilie 2026. Pentru PNL, rămân oportunitățile de creștere în opoziție, în jurul unui lider, Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere;
PSD a pierdut 3-4 puncte procentuale la momentul moțiunii de cenzură, ajungând, în mai 2026, la un minim istoric în măsurătorile INSCOP. Cele 5 luni de opoziție și guvernare interimară PNL-USR-UDMR, au permis PSD să recupereze aproape integral pierderile grele din acel moment. Iar preluarea guvernării i-au mai adus un salt, firesc, de aproximativ 4-5 procente în noiembrie 2026, până la scor de 22-24%. Evident, perspectiva erodării rapide ca urmare a participării solitare la o guvernare grea, în vremuri economice dificile, în plin sezon de iarnă este o ipoteză plauzibilă. Dar nu poate fi ignorat cu totul nici o surpriză, o stabilizare electorală, în cazul în care PSD va reuși ceea ce acum pare imposibil: să livreze măcar o reformă relevantă sau o reducere serioasă a risipei cheltuielilor publice;
AUR a beneficiat de o stabilitate excepțională a susținerii electorale cu un scor constant, de 38-40%, în ultimele 18 luni. Până în noiembrie 2026 când, AUR coboară, în premieră, și destul de abrupt, la un scor de 34-35%. Adică o pierdere importantă de 4-5%, probabil foști votanți social-democrați, care pare că se întorc, temporar sau nu, la un PSD, revenit la guvernare. Rămâne de văzut dacă AUR intră pe tobogan sau este doar un recul de moment, așa cum am mai văzut și la alte partide;
USR a pierdut rapid aproximativ 3 puncte după moțiunea de cenzură, ajungând la 9% în mai 2026. Și s-a menținut la acest nivel în perioada lungă de interimat. Până în noiembrie 2026 când, după formarea guvernarii PSD și refuzul de a vota Guvernul, USR recuperează rapid pierderile si revine la 12-13%;
ACTUALIZARE Politica din România: Analiza INSCOP arată tendințele electorale pentru 2028, cu aliața PNL-USR pe 32%
Sistemul politic din România a înregistrat mutații semnificative în ultimele șase luni, iar evoluțiile actuale pot trasa conturul competiției electorale pentru alegerile locale și parlamentare din 2028. Sociologul Remus Ștefureac subliniază fluctuațiile susținerii pentru partidele mainiste și potențialul unei noi construcții politice care să reunească liberalii și USR. Conform analizei publicate în contextul pregătirilor pentru anul preelectoral 2027, căderea Guvernului Bolojan, perioada de interimat și revenirea PSD la putere au produs modificări majore în intențiile de vot.
PNL a acumulat un avans de 6% imediat după demisia Guvernului Bolojan, dar a pierdut ulterior acest avantaj. Moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR, care l-a înlăturat pe Ilie Bolojan, a declanșat o explozie electorală temporară a PNL. În mai 2026, liberalii au atins un nivel de intenție de vot de 20-22%, un record în contextul respectiv. Sustenabilitatea acestui scor nu a fost posibilă pe durata a cinci luni de guvernare interimară, PNL revenind în noiembrie 2026 la nivelul din aprilie. Ștefureac estimează că PNL are încă opțiuni de creștere în opoziție, consolidându-se în jurul lui Ilie Bolojan, care a menținut un profil coerent.
PSD a înregistrat o recuperare rapidă după pierderile suferite la moțiunea de cenzură. Partidul social-democrat a scăzut cu 3-4% în mai 2026, atingând minimul istoric în măsurătorile INSCOP. Cele cinci luni petrecute în opoziție, alături de Guvernul PNL-USR-UDMR, au permis PSD să își recupereze aproape integral deficitul. Preluarea puterii a adus o nouă creștere de 4-5%, PSD ajungând la 22-24% în noiembrie 2026. Riscul ca PSD să își piardă din susținere crește dacă va trebui să gestioneze singură o guvernare dificilă, în condiții economice dificile și în sezon de iarnă. Stabilizarea scorului PSD rămâne posibilă doar dacă va adopta o reformă majoră sau va reduce semnificativ risipa publică.
AUR a consemnat în noiembrie 2026 prima scădere majoră după 18 luni de stabilitate electorală între 38% și 40%. Formațiunea lui George Simion a coborât la 34-35%, pierzând între 4% și 5% din susținere. Ștefureac interpretează această pierdere ca fiind formată din foști votanți PSD, tentăți să revină la partidul de la guvernare. Evoluția AUR va determina dacă intră pe o tendință descendentă sau dacă este doar o fluctuație trecătoare.
USR a recuperat teren pierdut imediat ce a refuzat să voteze Guvernul PSD. După moțiunea de cenzură, USR a scăzut la 9% în mai 2026. În noiembrie, după ce nu a votat executivul condus de PSD, formațiunea și-a revenit la 12-13%.
Pentru prima dată în noiembrie 2026, scenariul unei aliațe PNL-USR a fost testat în sondaje. Această combinație politică a obținut o intenție de vot de 32%. Scorul aliaței PNL-USR este cu doar trei procente sub cel al AUR. Proiectul ar putea deveni un reper pentru 2028 dacă va fi concretizat politic. Ștefureac subliniază necesitatea depășirii tensiunilor interne și a construirii unei identități care să convingă și alegătorii moderați.
O alta constatare a analizei INSCOP vizând disponibilitatea electoratului pentru partide noi. Jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou-înființat. Deși există lideri cu nivel ridicat de încredere, precum Victor Ponta, sau formațiuni ca SENS, lansarea unui partid nou rămâne o provocare. Timpul rămas până la alegerile din 2028 este considerat extrem de limitat pentru noi intrări sau consolidări. Anul 2027, ca prim an preelectoral, va decide alianțele și raportul de forțe pentru 2028.
O eventuală alianță între PNL și USR ar avea 32% în sondaje în rândul votanților mobilizați, cu doar 3 puncte procentuale mai puțin decât AUR, a declarat miercuri directorul institutului Inscop, Remus Ștefureac. Liderii celor două partide de dreapta au vorbit constant în ultimele luni despre o posibilă alianță electorală, în timp ce l-ar fi acuzat pe președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu (PSD), că ar vrea să împiedice o astfel de construcție politică prin noua lege a partidelor.
Evoluțiile electorale recente sugerează tendințe pentru 2028. După moțiunea de cenzură care a răsturnat guvernul coaliției pro-europene conduse de Ilie Bolojan, PNL a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale într-o lună, atingând 20-22% în mai 2026, dar a revenit la 14% în noiembrie 2026 după cinci luni de guvernare interimară. PSD, care atingese un minim istoric de 18-20% în mai 2026, a recuperat rapid în opoziție și a crescut la 22-24% în noiembrie 2026, după preluarea guvernării. AUR a menținut un scor stabil de 38-40% timp de 18 luni, coborând pentru prima oară la 34-35% în noiembrie 2026. USR a fluctuat între 9% și 12-13%, ajungând la 12% în noiembrie 2026. În acest context, ipoteza unei Alianțe PNL-USR obține un scor de 32%, ceea ce ar putea deveni un reper la alegerile din 2028, cu condiția să fie mai credibilă în opoziție decât AUR și să atragă alegătorii moderați.
Jumătate din populația României ar vota un partid nou, dar lansarea acestuia rămâne dificilă pe fondul timpului scurt rămas până în 2028.
O eventuală alianță între PNL și USR ar putea obține 32% din voturile alegătorilor mobilizați, la doar trei puncte procentuale distanță de AUR, conform unei analize realizate de Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Rezultatele fac parte dintr-o analiză numită „Evoluții electorale atipice și posibile tendințe pentru alegerile din 2028”, publicată pe Facebook de directorul INSCOP și bazată pe șase schimbări semnificative în comportamentul electoral observate în ultimele șase luni.
Analiza evidențiază evoluția PNL, care a câștigat aproximativ șase puncte procentuale într-o lună după moțiunea de cenzură care l-a răsturnat pe Ilie Bolojan, ajungând la 20-22% în mai 2026, înainte de a reveni la scorurile din primăvară după cinci luni de guvernare interimară.
Remus Ștefureac califică explozia inițială a PNL drept „un record și o evoluție total atipică”, dar susține că partidul are în continuare oportunități de creștere în opoziție, în jurul lui Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent.
PSD a suferit un minim istoric de 18-20% în mai 2026, după moțiunea de cenzură, dar a recuperat aproape integral pierderile în cinci luni de opoziție și a crescut la 22-24% în noiembrie 2026, odată cu preluarea guvernării.
Directorul INSCOP avertizează că existența PSD la guvernare singur, într-un context economic dificil și în plin sezon de iarnă, creează riscul unei erodări rapide a susținerii electorale, deși o stabilizare rămâne posibilă dacă partidul livrează reforme sau reduce risipa.
AUR, care menținuse un scor stabil de 38-40% timp de 18 luni, a înregistrat prima scădere importantă, coborând la 34-35% în noiembrie 2026, o pierdere de 4-5 puncte pentru care Ștefureac sugerează că ar putea fi vorba despre foști votanți social-democrați care se întorc la PSD.
USR a fluctuat între 9% și 12-13%, scăzând la 9% în mai 2026 după moțiunea de cenzură și revenind la 12-13% în noiembrie 2026, după ce a decis să nu-i voteze pe noii miniștri ai guvernului PSD.
Ipoteza Alianței PNL-USR, testată în premieră în noiembrie 2026, oferă un scor de 32%, cu trei puncte sub AUR. Ștefureac estimează că acest proiect ar putea deveni un reper la alegerile din 2028 dacă cele două formațiuni depășesc dificultățile negocierilor.
Pentru a fi competitiv, alianța ar trebui să fie mai credibilă în opoziție decât AUR, să atragă alegătorii mai moderați ai partidului lui George Simion și să gestioneze „agitațiile” inevitabile dintre buzele partizane ale celor două formățiuni.
Jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou-înființat, iar Ștefureac menționează că, deși există spațiu pentru o astfel de construcție și potențiali lideri precum Victor Ponta, timpul rămas până în 2028 este foarte scurt.
Directorul INSCOP subliniază importanța anului 2027 pentru consolidarea poziției partidelor înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028, concluzionând că aceasta va fi o perioadă crucială pentru toți cei care doresc să intre sau să rămână în jocul politic.
Această evaluare completează datele privind dinamika electorală de la finele anului 2026, oferind un indicator de trend pentru scena politică românească viitoare.
Directorul Inscop Remus Ștefureac a respins acuzațiile PNL și USR conform cărora proiectul legii partidelor ar fi menit să blocheze o eventuală alianță a opoziției, susținând că Autoritatea Electorală Permanentă rămâne neutră.
Liderii PNL și USR au menționat frecvent posibilitatea unei alianțe electorale, în timp ce criticau măsura legislativă propusă de PSD, pe care o considerau un obstacol artificial pentru cooperarea formațiunilor de dreapta.
Scenariul unei alianțe PNL-USR, cu 32% în sondaje, se conturează astfel într-un context de polarizare politică, unde AUR domină cu 34-35%, iar restul partidelor își structurează strategiile în funcție de aceste proiecții volatile.
Evaluarea vine în contextul în care majoritatea cetățenilor se arată deschise față de forme noi de reprezentare politică, deși implementarea practică a unor mișcări independente se confruntă cu obstacole legale și de timp.
Analistul arată că 2027 va fi decisiv pentru identificarea aliaților și pentru definirea programelor electorale, perioada fiind esențială pentru consolidarea bazei electorale în vederea competițiilor din 2028.
Contextul electoral volatil și schimbarea alianțelor pot influența semnificativ rezultatele finale, așa cum a demonstrat fluctuația scorurilor PSD și PNL în ultimul an.
Tendințele actuale sugerează că succesul oricărei alianțe va depinde nu doar de procente, ci și de capacitatea liderilor de a menține coeziunea în fața provocărilor administrative și electorale.
Analiza lui Ștefureac oferă o perspicivă detaliată asupra posibilelor scenarii electorale, punând accent pe flexibilitatea electoratului român și pe incertitudinea rezultatelor finale.
Perspectiva de a avea 32% reprezintă o șansă reală de a intra în turul doi sau de a influența proporțional compoziția parlamentului, în funcție de sistemul electoral adoptat.