Alina Irina Apostol, cetățean român deținută în China din 2017 pentru fraudă bancară, ar fi putut fi liberă în prezent dacă statul român ar fi reușit transferul acesteia în țară. Femeia de 36 de ani susține în ultimele sale scrisori că a fost victima unei înscenări, afirmând că nu a fost implicată în frauda pusă la cale de cetățeni chinezi și un sirian, și descrie experiența detenției ca fiind un „iad pe pământ” Libertatea.
În 2023, Curtea de Apel București a recunoscut condamnarea de 13 ani și 6 luni pronunțată de Curtea Populară din Quanzhou, echivalentând-o conform legislației române la 9 ani și 4 luni de închisoare. Potrivit Codului penal român, o persoană cu o condamnare sub 10 ani poate fi eliberată condiționat după executarea a două treimi din pedeapsă, prag atins de Alina Apostol pe 11 martie 2024. Totuși, din cauza eșecului în obținerea transferului, ea a executat până acum 8 ani, 10 luni și 22 de zile, iar dacă rămâne în China, pedeapsa va expira pe 20 iunie 2031 Libertatea.
Republica Populară Chineză condiționează transferul Alinei Apostol de plata integrală a prejudiciului stabilit de procurorii din Quanzhou, suma ridicându-se la peste 1,7 milioane yuani (aproximativ 232.000 de euro). Deși partea ei proporțională ar fi fost de circa 67.000 de euro, autoritățile chineze solicită plata în solidar a întregii sume. Familia a plătit până acum 55.800 de euro, însă acești bani au fost alocați amenzii judiciare, nu prejudiciului, iar familia nu mai are posibilitatea de a achita diferența Libertatea.
Ministerul Justiției a precizat, într-un comunicat din 3 noiembrie 2026, că nu are temei legal să achite obligații financiare stabilite printr-o hotărâre judecătorească în sarcina unei persoane condamnate și nici competența de a negocia cuantumul acestora. Instituția a subliniat că nu există un tratat bilateral de transfer între România și China, cooperarea bazându-se pe principiul curtoaziei internaționale Libertatea.
În scrisorile sale datate 14 iunie 2026, Alina Apostol denunță condițiile brutale din Penitenciarul de Femei din Fuzhou, unde afirmă că a lucrat greu, a suferit probleme de sănătate și a contractat COVID-19 de opt ori. Ea reclamă faptul că, spre deosebire de cetățenii chinezi, nu i s-a permis reducerea sentinței prin muncă. De asemenea, ea contestă acuzația de a fi preluat un card bancar invalid în Shanghai, oraș în care susține că nu a fost niciodată Libertatea.
Dosarul a revenit în atenția publicului după ce Marius Balo, un profesor clujean care a fost el detonat 8 ani în China, a intrat în greva foamei pe 1 noiembrie 2026, făcând apel la ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru repatrierea Alinei Apostol Libertatea.
Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a declarat pe rețelele de socializare că a discutat cu familia Alinei Apostol, asigurându-i că MAE monitorizează condițiile de detenție și starea de sănătate a cetățenei române, colaborând în acest sens cu Ministerul Justiției pentru intensificarea eforturilor diplomatice Libertatea.