Fosta ministruă a Justiției, Ana Birchall, acuză președintele Nicușor Dan că a legitimat existența listelor negre întocmite de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin atitudinea sa după o conferință de presă din 10 noiembrie la Palatul Cotroceni, evitând condamnarea explicită a măsurii.
Într-o postare pe Facebook, Birchall a respins interpretarea prezentată de șeful statului conform căreia documentele CSM ar fi o reacție la jignirile aduse magistratura. Ea a clarificat: „Nu am numit membrii CSM „jeguri” și nu am făcut afirmațiile despre judecătoare și infractori pe care le-ați citat”.
Ana Birchall face referire la Hotărârea nr. 1348/2026 a Secției pentru judecători a CSM, care a inclus-o în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic”, attribuindu-i-se o „poziție împotriva justiției”. Ea susține că nominalizarea sa a vizat postările legate de numirea Liei Savonea la conducerea ÎCCJ, reformarea sistemului judiciar și participarea la un protest pașic, argumentate cu documente oficiale și hotărâri judecătorești.
Fosta ministru avertizează că includerea unor persoane într-un document oficial în urma criticilor publice poate crea un efect de intimidare asupra jurnaliștilor, a activiștilor și a cetățenilor. Ea susține că „o justiție puternică și sigură pe ea nu se teme de controlul public și nu se răzbună pe cetățenii care pun întrebări incomode”.
În scrisoarea adresată președintelui, Birchall îl acuză pe Nicușor Dan că „s-a așezat de aceeași parte cu cei care au făcut listele negre”, cerându-i să explice concret care dintre declarațiile sale au fost considerate jignitoare. Conflictul dintre Birchall și CSM a debutat în iunie 2026, când a fost publicat un document de 76 de pagini care cataloga declarații politice și media ca parte a unei campanii de denigrare; Birchall a contestat această decizie în instanță.
Ana Birchall a subliniat că „critica unei instituții și o propunere de politică publică nu devin atacuri împotriva justiției doar pentru că sunt incomode” și a contestat procedura CSM, care nu ar fi permis prezentarea punctului său de vedere înainte de adoptarea hotărârii.
Fosta ministru a acuzat președintele că apără instituțiile în locul cetățenilor și a criticat modul în care acesta a răspuns întrebărilor despre documentele CSM, considerând că nu mai este un observator al derapajelor, ci unvalidator al practicilor de listare a criticilor.
Ana Birchall acontestat și restricționarea accesului unor jurnaliști la conferințele de presă susținute de Nicușor Dan.
Într-o scrisoare adresată președintelui, fostul ministru a insistat că demersurile sale au fost legale și că nu a solicitat intervenții informale, punând la îndoială capacitatea autorității de a deduce intenția de denigrare din postări selectate fără a asculta persoana vizată.
Birchall acontestat în instanță hotărârea CSM care o incluye pe lista neagră, cerând revocarea Hotărârii nr. 1348/2026. Aceasta a susținut că CSM nu a demonstrat în ce mod afirmațiile sale ar fi afectat independența vreunui judecător.
Ana Birchall îi cere lui Nicușor Dan să nu bagatelizeze întocmirea listelor negre de către Secția pentru Judecători a CSM și să explice concret ce anume din faptele și afirmațiile sale a considerat jignitor.
Conflictul dintre Ana Birchall și CSM a început după publicarea, în iunie 2026, a unui document de 76 de pagini care cuprindea declarații ale unor politicieni, demersuri ale unor organizații civice și articole de presă, considerate de Secția pentru judecători drept parte a unei campanii de denigrare a justiției. Birchall a depus o plângere prealabilă pe 16 iunie, cerând revocarea Hotărârii nr. 1348/2026. Ulterior, după respingerea plângerii, a anunțat că va solicita anularea documentului în instanță.