Statele Uniunii Europene ar putea economisi, în medie, circa 3% din PIB printr-o folosire mai eficientă a banilor publici, menținând același nivel de servicii oferite, potrivit unei analize realizate de Direcția pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene (ECFIN). Estimarea reflectă un potențial de îmbunătățire pe termen mediu și lung, nu economii care să fie realizabile imediat sau reduceri de cheltuieli deja operative. Analiza subliniază că resursele eliberate prin optimizare pot necesita reinvestirea lor în sectoare cu servicii insuficiente.
Cifra de 3% din PIB reprezintă un calcul ilustrativ bazat pe ideea ca statele membre să recupereze decalajele față de media europeană de eficiență în fiecare domeniu de cheltuieli. Procedura de realocare a resurselor este tratată ca un exercițiu conceptual distinct: mai multe fonduri pentru educație, sănătate, cercetare sau infrastructură sunt finanțate prin reduceri proportionale în alte categorii de cheltuieli, cu păstrarea bugetului total constant. Nu este vorba despre finanțare suplimentară aprobată de institutiile europene.
Pentru România, raportul analizează separat impactul mutării a 6,5% din cheltuielile publice din 2023 către educație și sănătate. Studiul estimează că această realocare ar duce la un nivel al PIB-ului cu 8,6% mai mare pe termen lung comparativ cu situația actuală. Autorii avertizează că această cifră nu reprezintă o rată anuală de creștere economică și depinde critical de implementarea efectivă a reformelor structurale. Efectele se bazează pe relații estimate în analiza Fondului Monetar Internațional (FMI) privind cheltuielile favorabile creșterii.
Contextul pentru aceste recomandări este presat de constrângerile fiscale actuale. Datele Eurostat revizuite în octombrie arată că România a avut în 2025 un deficit al administrației publice de 7,8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 3,1%. Datoria publică a României a atins 58,9% din PIB la sfârșitul anului. Raportul de țară al Comisiei din iunie 2026 a identificat deja deficiențe majore, incluzând planificarea investițiilor pe termen lung realizată separat de ministerele de resort, cu o coordonare limitată și o implicare redusă a Ministerului Finanțelor.
Autorii notei, Juliette Ducoulombier, Álvaro Medina Gutierrez și Fabrice Orlandi, publicată pe 6 noiembrie, precizează că rezultatele depind de date, metodologie și ipoteze. Ei avertizează că eficientizarea nu înseamnă automat reducerea necesarului total de bani acolo unde serviciile sunt subdotate. FMI recomandă integrarea timpurie a analizelor cheltuielilor publice în pregătirea bugetelor, subliniind că ministerele finanțelor ar trebui să conducă procesul și ca recomandările să fie transformate în măsuri concrete.