ACTUALIZARE Anders Fogh Rasmussen cere trimiterii imediate a trupelor britanice și franceze în Ucraina
Anders Fogh Rasmussen, fostul secretar general al NATO, a solicitat Marelui Britanii și Franței să trimită imediat trupe în Ucraina, criticând cele două state pentru că sunt în fruntea unei „coaliții a așteptării” în timp ce Rusia prelungeste negocierile de pace. „Ar trebui să transformăm această coaliție într-o «coaliție a acțiunii» prin desfășurarea de trupe… nu putem aștepta un acord de pace, ci trebuie să promovăm efectiv pacea, spunându-i lui Putin: «Nu ne poți descuraja și îi vom ajuta pe ucraineni să se apere împotriva atacurilor asupra infrastructurii lor critice»,” a explicat fostul lider danez pentru The Telegraph.
Apelul la acțiune al lui Rasmussen a venit în timpul negocierilor conduse de SUA la Abu Dhabi între Ucraina și Rusia, care s-au concentrat pe garanții de securitate și pe prevenirea unui război viitor. Oficialii europeni au fost ținuți în afara sălii de negocieri după ce Moscova s-a opus implicării lor în discuțiile de două zile, pe care Ucraina le-a descris miercuri drept „una dintre cele mai dure” negocieri de până acum. Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a declarat după discuții: „Nu avem nicio idee ce caută europenii aici, aceasta este o întâlnire trilaterală. Pot să-și petreacă timpul în hol, dacă doresc.”
Rasmussen, care a fost secretar general al NATO între 2009 și 2014, consideră că Europa trebuie să-i arate lui Vladimir Putin că își susține cu seriozitate Ucraina, chiar dacă i se refuză în continuare un loc la masa negocierilor. El a elaborat o strategie în cinci puncte pentru a opri războiul și a împiedica Europa să „alunece somnambulic într-un război permanent pe continent”. El a făcut apel la Germania, Spania și Grecia să-și epuizeze stocurile de rachete interceptoare Patriot pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor cu rachete balistice rusești și a sugerat ca NATO să-și extindă sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă asupra vestului Ucrainei pentru a consolida apărarea. În plus, Rasmussen a afirmat că UE ar trebui să confiște peste 200 de miliarde de euro (175 de miliarde de lire sterline) din activele rusești înghețate și să le utilizeze pentru a suplimenta bugetul de apărare al Kievului. Coaliția de Voință ar trebui reorganizată pentru a include doar țările dispuse să intre în război cu Rusia în cazul în care aceasta ar ataca Ucraina după negocierea unui armistițiu, a adăugat el.
„Președintele Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”, a spus Rasmussen. „Așadar, în Europa, avem o responsabilitate deosebită de a ajuta Ucraina, și de aceea fac apel la liderii europeni să se trezească la realitate.” El a adăugat: „Este clar că rușii nu doresc pacea. Putin nu are niciun motiv să se angajeze în negocierile de pace atâta timp cât crede că poate învinge pe câmpul de luptă. „Așadar, trebuie să-i schimbăm calculele, trebuie să exercităm o presiune mai mare asupra Rusiei.”
Planul său ar implica trupe franceze și britanice ca „forță de asigurare” pentru a proteja centrele populate din Ucraina. De asemenea, acest lucru ar elibera mai multe resurse ucrainene care să poată fi mobilizate pe linia frontului cu Rusia. Rasmussen a insistat că o astfel de desfășurare ar fi în conformitate cu normele internaționale, atâta timp cât ar fi solicitată de Kiev.
Cu toate acestea, ideile lui Rasmussen vor fi probabil controversate în rândul aliaților europeni din NATO. Numeroase țări au declarat că nu vor doborî în mod activ rachetele rusești deasupra teritoriului ucrainean, de teama de a deveni o parte efectivă în conflict. Belgia a blocat în repetate rânduri discuțiile din cadrul UE privind utilizarea unei tranșe din activele rusești înghețate pentru a finanța apărarea Ucrainei. În timp ce Germania a avertizat recent că nu mai poate dona rachete interceptoare Patriot, deoarece nu dispune de stocuri suficiente pentru a-și apăra propria țară. „Poate că Polonia se află într-o situație diferită, dar în ceea ce privește Germania, nu înțeleg de ce nu pot livra acele sisteme Patriot. Să le livreze acum; sunt necesare chiar acum în Ucraina… Germania nu este amenințată în acest moment”, a spus Rasmussen.
Fostul șef al NATO, care a participat la discuțiile cu Rusia atunci când aceasta a invadat pentru prima dată peninsula Crimeea din Ucraina în 2014, a afirmat că Europa a avut dreptate să redeschidă canalele de comunicare cu Moscova. Cu toate acestea, el avertizat împotriva corelării discuțiilor privind un armistițiu în Ucraina cu negocierile referitoare la o viitoare arhitectură de securitate europeană, susținând că Putin ar încerca să exploateze discuțiile pentru a restricționa capacitățile militare atât ale Kievului, cât și ale Alianței. Rasmussen consideră că NATO ar putea, în cele din urmă, să ofere Rusiei garanții de securitate, având în vedere că aliații săi nu au intenția de a ataca Moscova. „De ce nu? Nu ar costa nimic să se acorde o astfel de garanție de securitate”, a concluzionat el.
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a solicitat Marelui Britanii și Franței să trimită imediat trupe în Ucraina, criticând cele două state pentru că sunt în fruntea unei „coaliții a așteptării” în timp ce Rusia prelungeste negocierile de pace, relatează The Telegraph. Rasmussen a afirmat pentru The Telegraph că Franța și Marea Britanie au încercat de câteva luni să formeze o „Coaliție de Voință a celor dispuși să acționeze”, dar aceasta s-a transformat acum într-o coaliție a așteptării. Fostul șef al NATO a îndemnat transformarea acestei coaliții într-una a acțiunii prin desfășurarea de trupe pe teren, subliniind că nu se poate aștepta un acord de pace, ci trebuie promovată pacea prin mesajul clar transmis lui Putin: „Nu ne poți descuraja și îi vom ajuta pe ucraineni să se apere împotriva atacurilor asupra infrastructurii lor critice”. Apelul la acțiune vine în contextul negocierilor conduse de SUA la Abu Dhabi între Ucraina și Rusia, axate pe garanții de securitate și prevenirea unui război viitor. Oficialii europeni au fost excluși din sala de negocieri după ce Moscova s-a opus implicării lor în discuțiile de două zile, descrise miercuri de Ucraina drept „una dintre cele mai dure” până acum. Vladimir Medinsky, șeful delegației ruse, a declarat după discuții: „Nu avem nicio idee ce caută europenii aici, aceasta este o întâlnire trilaterală. Pot să-și petreacă timpul în hol, dacă doresc.” Rasmussen, секретар general al NATO între 2009 și 2014, consideră că Europa trebuie să-i demonstreze lui Vladimir Putin că susține cu seriozitate Ucraina, chiar dacă i se refuză în continuare un loc la masa negocierilor. Fostul lider NATO a elaborat o strategie în cinci puncte pentru a opri războiul și a preveni ca Europa să „alunece somnambulic într-un război permanent pe continent”. El a solicitat Germaniei, Spaniei și Greciei să-și epuizeze stocurile de rachete interceptoare Patriot pentru a ajuta Kievul să respingă atacurile cu rachete baliste rusești și a sugerat ca NATO să își extindă sistemele integrate de apărare aeriană asupra vestului Ucrainei. Rasmussen a afirmat că UE ar trebui să confisce peste 200 de miliarde de euro (175 de miliarde de lire sterline) din activele rusești înghețate pentru a suplimenta bugetul de apărare al Kievului. De asemenea, a propus reorganizarea Coaliției de Voință pentru a include doar țările dispuse să intre în război cu Rusia în cazul unui atac post-armistițiu. „Președintele Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”, a spus Rasmussen, adăugând că Europa are o responsabilitate deosebită de a ajuta Ucraina și de a se „trezi la realitate”. El a indicat faptul că rușii nu doresc pacea și că Putin nu are motive să se angajeze în negocieri atâta timp cât crede că poate învinge pe câmpul de luptă. Rasmussen a concluzionat că este necesar să se schimbe calculele Rusiei și să se exercite o presiune mai mare asupra ei. Planul său prevede ca trupele franceze și britanice să acționeze ca „forță de asigurare” pentru a proteja centrele populate din Ucraina. Această prezență ar elibera resurse ucrainene care ar putea fi mobilizate pe linia frontului cu Rusia. Rasmussen a insistat că o astfel de desfășurare ar fi conformă cu normele internaționale, atâta timp cât ar fi solicitată de Kiev. Totuși, ideile lui Rasmussen sunt vulnerabile controversei în rândul aliaților europeni din NATO. Numeroase țări au declarat că nu vor doborî activ rachetele rusești deasupra teritoriului ucrainean, temându-se să nu devină părți directe în conflict. Belgia a blocat repetat discuțiile din cadrul UE privind utilizarea unei tranșe din activele rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei. Germania a avertizat recent că nu mai poate dona rachete interceptoare Patriot deoarece nu mai are suficiente stocuri pentru propria sa apărare. „Polonia poate fi într-o situație diferită, dar în ceea ce privește Germania, nu înțeleg de ce nu pot livra acele sisteme Patriot. Să le livreze acum; sunt necesare chiar acum în Ucraina… Germania nu este amenințată în acest moment”, a spus Rasmussen. Fostul șef al NATO, care a participat la discuțiile cu Rusia în 2014, când aceasta a invadat Crimeea, a afirmat că Europa a avut dreptate să redeschidă canalele de comunicare cu Moscova. Cu toate acestea, el a avertizat împotriva corelării discuțiilor privind un armistițiu cu negocierile referitoare la o viitoare arhitectură de securitate europeană, susținând că Putin ar încerca să exploateze discuțiile pentru a restricționa capacitățile militare ale Kievului și ale Alianței. Rasmussen consideră totuși că NATO ar putea oferi Rusiei garanții de securitate, având în vedere că aliații nu intenționează să atace Moscova. „De ce nu? Nu ar costa nimic să se acorde o astfel de garanție de securitate”, a concluzionat el.