La Gala aniversară IRE 100 organizată miercuri seara de Centrul Român al Energiei, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lorant (UDMR), a afirmat că prin Neptun Deep România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale la nivel european și are șansa de a deveni actor indispensabil în regiune, furnizor de securitate energetică, dar trebuie găsită calea de a genera valoare adăugată pentru gazul natural românesc.
Senatorul a vorbit despre provocările sistemului feroviar, arătând că electrificarea căilor ferate este „codașă” în România, cu 40% după CFR – Eurostat indică 20% – ceea ce înseamnă un decalaj de circa 30% față de media europeană. El a estimat că astăzi calea ferată electrificată reprezintă circa 1% din consumul anual de electricitate al țării, cu potențial de creștere la 5–7% după electrificare, și a criticat timpii de tranzit, exemplificând că un tren de marfă face 7–12 zile până la granița cu Ungaria, față de maximum o zi pentru un tir.
Datele din spatele știrii
Tinta 6 - Economic - VALOAREA ADAUGATA A INDUSTRIEI PRELUCRATOARE CA PONDERE DIN PIB SI PE CAP DE LOCUITOR
România · INS TEMPO-Online · TKP0961 Valoarea adaugata a industriei prelucratoare: Valoarea adaugata a industriei prelucratoare ca pondere din PIB · Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete: TOTAL · Unitati de masura: Procente
- România
Procente
Indicator de context, aferent perioadelor afișate.
Date obținute la 20 nov. 2026Vezi toate valorile
| Categorie | România |
|---|---|
| Anul 2012 | 21,3 Procente |
| Anul 2013 | 20,2 Procente |
| Anul 2014 | 21,5 Procente |
| Anul 2015 | 20,2 Procente |
| Anul 2016 | 20,1 Procente |
| Anul 2017 | 19,8 Procente |
| Anul 2018 | 19,1 Procente |
| Anul 2019 | 17,2 Procente |
| Anul 2020 | 15,9 Procente |
| Anul 2021 | 15,7 Procente |
| Anul 2022 | 13,8 Procente |
| Anul 2023 | 13,9 Procente |
Antal a subliniat că provocarea energetică este europeană, invocând nevoia de unitate externă, perseverență și deziderate comune pentru reinventarea economiei europene. El a susținut că o economie sănătoasă se oglindește prin consumul energetic și industrial și că sistemul energetic național funcționează bine, dar trebuie aliat cu statele din regiune, inclusiv prin dialog cu Comisia Europeană.
Făcând referire la evoluția sectorului, senatorul a amintit consumul istoric: 1,1 TWh în 1938, 2,11 TWh în 1950, 35,09 TWh în 1970, blackout-ul național din 1977, 67,5 TWh în 1980, vârful istoric de 75,85 TWh în 1989, minimul postdecembrist de 43 TWh în 2000, 50 TWh în 2005 și 50–55 TWh din 2005 încoace. El a descris prezentul ca apogeul tranziției energetice legate de Green Deal și a pledat pentru o tranziție justă, coerentă și logică, cu energie mai ieftină pentru competitivitate.
Senatorul Antal Istvan-Lorant a vorbit miercuri, la Gala aniversară IRE 100. El a menționat că proiectul prevede legarea Mării Negre de Uniunea Europeană și a comparat timpii de tranzit feroviar cu cei rutieri: un tren de marfă ajunge la granița cu Ungaria în 7-12 zile, față de maximum o zi pentru un tir. „În economie, la capitolul industrial, energia este indispensabilă. Toată economia se bazează pe energie”, a adăugat el. Antal a subliniat nevoia de unitate pe exterior, perseverență și deziderate comune pentru reinventarea unei economii europene unice care să conteze. A remarcat că sistemul energetic național funcționează bine, dar trebuie aliat cu statele din regiune și să transmită Comisiei Europene mesajul despre reinventarea Uniunii. Antal a definit tranziția energetică prin Green Deal și a pledat pentru o tranziție justă, coerentă și logică, care să asigure energie mai ieftină pentru competitivitate. A descris evoluția consumului: 1,1 TWh în 1938, 2,11 TWh în 1950, 35,09 TWh în 1970, 67,5 TWh în 1980, vârf istoric 75,85 TWh în 1989, minim postdecembrist 43 TWh în 2000, 50 TWh în 2005 și 50-55 TWh din 2005 încoace. El a detaliat etapele electrificării: între 1950-1960 s-a înființat Sistemul Energetic Național, iar blackout-ul din 1977 a determinat regândirea și investiții suplimentare în sistem.