Bettina Koch, o fostă asistentă medicală de 58 de ani din Viena, și-a transformat cariera devenind „antrenoare de îmbrățișări”, oferind sesiuni plătite prin platforma „Kuschelkiste” pentru a promova beneficiile contactului fizic plin de grijă.
Bettina Koch, mama a doi copii și bunică a trei, a explicat cum a ajuns să practice această meserie neobișnuită și de ce consideră că „atingerile pline de grijă sunt benefice pentru toată lumea”.
„Am descoperit această meserie din întâmplare”, povestește Bettina Koch. După ani de activitate în domeniul medical, atât la nivel național, cât și internațional, a găsit o ofertă de cursuri pentru „instructori de îmbrățișări”.
Inspirată de experiența sa din spital, unde a observat cât de important este contactul fizic pentru sănătatea emoțională și fizică, a decis să urmeze această formare.
Prin intermediul platformei „Kuschelkiste”, clienții o pot contacta pentru a programa o sesiune de îmbrățișări, care costă minimum 80 de euro.
Ocazional, primește întrebări bizare sau nepotrivite, spune ea: „Desigur, sunt întrebată și dacă primești mai mult dacă plătești mai mult. Dar trebuie să stabilești imediat limite, și asta e tot”.
Sesiunile pot avea loc fie la domiciliul clienților, în hoteluri sau chiar în „camera de îmbrățișări” amenajată de Bettina.
Aceasta subliniază însă că „îmbrățișările nu au nicio legătură cu sexualitatea”. Potrivit ei, „este vorba despre atingeri pline de atenție, de care cu toții avem nevoie, de la bebeluși până la vârstnici”.
Regulile sunt stricte: zona intimă nu este atinsă, iar săruturile sunt interzise.
Este un balsam pentru trup și suflet. Hormonul oxitocină joacă un rol-cheie în acest sens. Are un efect relaxant, vindecător, de vindecare a rănilor, calmant și de inducere a somnului.
De la studenți de 20 de ani care își doresc o îmbrățișare „ca de la o mamă” până la bărbați și femei de 80 de ani care tânjesc după contact uman,
Bettina are un portofoliu divers de clienți. De asemenea, mulți dintre aceștia sunt persoane cu afecțiuni care încearcă să-și regăsească legătura cu propriul corp.
Printre cei care apelează la serviciile ei se numără și persoane cu tulburări precum anxietatea, atacurile de panică sau sindromul Borderline.
„Vin și femei care au fost victime ale abuzurilor și care au nevoie de timp pentru a accepta din nou contactul fizic. Simt cu ele, iar poveștile lor mă afectează profund”, spune Bettina. Totuși, subliniază că „nu sunt psiholog, nu pun întrebări, ci doar ofer acel spațiu de siguranță și confort”.
Deși meseria sa poate părea neobișnuită, Bettina spune că nu se confruntă frecvent cu prejudecăți, mai ales din partea familiei și prietenilor apropiați.
„Când oamenii află ce fac cu adevărat, înțeleg. Chiar și copiii mei sunt deschiși la această idee”, spune ea.
Totuși, recunoaște că primește ocazional întrebări nepotrivite, dar le gestionează cu fermitate.