Artizanii din Brașov nu își mai permit participarea la Târgul de Crăciun din Piața Sfatului

Meșteșugarii locali din Brașov denunță costurile ridicate și sistemul de licitație pentru Târgul de Crăciun 2026, afirmând că taxele și condițiile impuse de Primărie fac participarea aproape imposibilă pentru micile ateliere de familie.

Artizanii din Brașov nu își mai permit participarea la Târgul de Crăciun din Piața Sfatului

Povestea familiei Ghiță din Brașov a devenit virală recent după ce fiica meșteșugarilor a explicat motivele pentru care părinții săi nu vor mai participa anul acesta la Târgul de Crăciun din Piața Sfatului. Artizanii, recunoscuți pentru accesoriile din piele confecționate manual, susțin că participarea la eveniment a devenit prea costisitoare pentru un atelier de familie. Anterior, munca lor a fost selectată de autorități pentru a reprezenta meșteșugurile locale într-o producție internațională pentru Netflix.

Mesajul publicat online a generat sute de reacții, scoțând la iveală nemulțumiri mai vechi ale altor producători și artizani locali. Costurile de participare pentru meșteșugari includ un tarif minim de 8.400 de lei pentru o căsuță din Piața Sfatului, la care se adaugă o taxă de ocupare a domeniului public de 1.410 lei, costuri pentru energie electrică, securitate la incendiu și alte taxe reglementate. De asemenea, participanții trebuie să depună o garanție de bună execuție de 3.000 de lei. Tariful minim pentru categoria de meșteșugari este de 8.400 de lei, plus taxa de 1.410 lei pentru domeniul public, cheltuieli de energie, securitate la incendiu și o garanție de 3.000 de lei.

Conform documentelor Direcției Administrare Infrastructură Publică pentru ediția 2026, procedura de selecție impune depunerea unei oferte financiare, specificarea categoriei de înscriere și prezentarea listei de produse destinate comercului. Meșteșugarii pot opta să își asume obligații suplimentare, precum susținerea a două ateliere gratuite pe durata târgului, cu o durată maximă de o oră pe întreaga perioadă a evenimentului. Participanții pot accepta, în plus, vizite în atelierul propriu în timpul procesului de producție și o probă de lucru filmată, prin care organizatorul solicită executarea a trei produse din lista declarată. Astfel, organizatorul își rezervă dreptul de a verifica nu doar oferta finală, ci și modul de realizare a produselor.

Primăria Brașov susține că târgul are ca scop promovarea autenticității locale, a tradițiilor, a creativității contemporane și a produselor de calitate. Pe site-ul oficial al Primăriei Brașov, evenimentul este prezentat ca fiind unul public, cultural, comunitar și comercial, menționându-se că sunt încurajate în special meșteșugurile și producția proprie care pun în valoare specificul local și al sărbătorilor de iarnă.

Contrastul dintre obiectivele oficiale și experiența relatată de participanți a provocat reacții puternice în mediul online. O brașoveancă a comentat că la târguri ar trebui să fie prezenți doar meșteșugari cu produse locale și autentice, nu diverse dulciuri industriale care afectează atmosfera. Alți creatori au semnalat că problema este sistemică, o artizană afirmând că sistemul de licitație organizat de Primăria Brașov este în dezavantajul meșterilor, deoarece suma licitată are o pondere prea mare în punctajul final. O altă afacere locală a decis să nu se mai înscrie la licitație pentru prima dată în 11 ani, transmitând că nu doresc să susțină o „goană după bani care ucide munca manuală, creativitatea și unicitatea”. Nemulțumirile sunt împărtășite și de producători de miere și antreprenori locali, care consideră că taxele și sistemul de selecție fac participarea micilor producători aproape imposibilă.

Solicitată în privința acestor probleme, Primăria Municipiului Brașov a răspuns că cererea din 9 noiembrie 2026 a fost redirecționată către Direcția Administrare Infrastructură Publică, instituția responsabilă de organizare. Reprezentantul Serviciului Comunicare, Relații Externe și Turism a precizat că solicitarea a fost înregistrată la direcția respectivă sub numărul 4633/p/10.11.2026, urmând ca răspunsul să fie transmis în termenul legal. Până în prezent, Primăria nu a oferit explicații pe fond, ci doar a confirmat redirecționarea solicitării.

Familia Ghiță a primit sprijin din partea comunității, clienții vechi promițând să îi susțină, iar un spațiu alternativ din apropierea Bisericii Negre a fost oferit pentru găzduirea artizanilor excluși de la târg.

Se așteaptă acum explicațiile oficiale din partea Direcției Administrare Infrastructură Publică. Cazul a relansat dezbaterea privind compatibilitatea costurilor și a sistemului de selecție cu obiectivul declarat de promovare a meșteșugurilor locale. Rămâne de văzut dacă municipalitatea consideră că actualul model de organizare este sustenabil pentru producătorii locali. Răspunsul la aceste întrebări ar putea influența viitorul meșteșugurilor tradiționale într-unul dintre cele mai importante orașe turistice din România.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: