Proiectul cunoscut sub numele de „autostradă suspendată”, care viza închiderea inelului median de nord al Bucureștiului, riscă să rămână în continuare pe hârtie, la 18 ani de la lansare. Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a solicitat sprijinul Guvernului pentru a debloca finanțarea necesară exproprierilor, costul acestora fiind estimat la peste 230 de milioane de lei. Suma considerabilă reprezintă principalul obstacol în transformarea visului vechi de aproape două decenii în realitate.
Inițiativa a fost lansată în campania electorală din 2008 de fostul primar Sorin Oprescu, proiectul prinzând contur pe hârtie doar în 2012. Arteră urbană de aproximativ 16 kilometri, care ar fi trebuit să lege vestul de estul Bucureștiului pe o traiectorie paralelă cu inelul de cale ferată, este considerat de specialiști ca fiind esențial pentru reducerea aglomerației rutiere în nordul capitalei. De-a lungul timpului, proiectul a suferit modificări, inclusiv schimbarea investitorilor potențiali de la chinezi la sud-coreeni, dar nicio fază fizică nu a fost executată.
Ciprian Ciucu a recunoscut că administrația locală nu dispune de fondurile necesare pentru a demara exproprierile. „În acest moment nu avem bani!”, a declarat primarul, explicând că proiectarea nu are sens fără finanțarea terenurilor. Potrivit edilului, participarea Guvernului este crucială, deoarece municipiul nu își poate absorbi singur o cheltuială de această natură, riscând ca eforturile de planificare să se oprească la etapa de studii și analize.
Proiectul menționează realizarea unei porțiuni specifice, cunoscută sub numele de „Nodul Avionului”. Această secțiune ar include un pasaj superior peste stradelor Nisipoasă și calea ferată, conectând strada Avionului cu cartierul Henri Coandă. George Tuță, primarul Sectorului 1, a evidențiat necesitatea critică a acestei legături, explicând că aprobarea unor proiecte imobiliare noi a generat un deficit de infrastructură rutieră pe care primăria trebuie să îl acopere pentru a evita un colaps al traficului local.
Specialiștii și foști oficiali ai municipalității au evaluat istoricul proiectului. Sorin Gabrea, arhitect-șef al Capitalei, și Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef, au subliniat că lipsa voinței politice și administrative a determinat îngroparea inițiativei. Gabrea a declarat că proiectul a fost „ignorat” de administrațiile succesoare, în timp ce Pătrașcu a observat că, deși s-a transpus într-un concept realist, lipsa banilor a blocat orice progres concret de peste un deceniu.