Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a avertizat că un atac cibernetic poate declanșa retrageri importante de depozite și poate genera deficite de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare de protecție. Avertismentul a fost lansat în cadrul conferinței „Cyber Security - Dinamica Criptoactivelor”, organizată de BNR, cu ocazia prezentării rezultatelor unui exercițiu macroprudențial de testare la stres a instituțiilor de credit din perspectivă cibernetică, desfășurat în colaborare cu Banca Centrală Europeană și parteneri strategici.
Exercițiul a urmărit modul în care băncile își pot continua activitatea dacă un incident cibernetic afectează sistemele informatice principale și a analizat capacitatea de reacție într-un scenariu în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe rețelele sociale se răspândesc informații negative. „Este o situație în care dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a explicat Leonardo Badea.
Potrivit oficialului, băncile participante dispun de planuri de continuitate a activității și de centre operaționale de securitate, dar măsurile existente nu sunt suficiente pentru toate scenariile. El a subliniat că un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate dacă nu se iau măsuri suplimentare.
A fost identificată și vulnerabilitatea legată de dependența instituțiilor financiare de furnizorii de tehnologie. Dacă un furnizor critic devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operațiunilor bancare, mai ales când înlocuirea este dificilă. Badea a insistat că pregătirea trebuie să acopere prevenirea, detectarea, reacția la incident și restabilirea serviciilor, iar testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți sunt esențiale.
Transformarea digitală a plăților, susținută de dezvoltarea inteligenței artificiale, schimbă modul în care populația plătește, economisește și investește, făcând securitatea infrastructurilor digitale o condiție esențială pentru funcționarea economiei. În a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât în aceeași perioadă din anul precedent, ceea ce înseamnă în medie peste o plată pe zi per locuitor. În România, numărul plăților zilnice fără numerar per cap de locuitor este la aproximativ jumătate din media zonei euro, dar ritmul de creștere este de peste cinci ori mai mare, cu o majorare de peste 37% în aceeași perioadă.
Oficialul BNR a atras atenția și asupra popularității criptoactivelor în România. Rata de adopție în rândul populației cu vârste între 18 și 64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa, iar valoarea totală estimată a deținerilor ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro. Leonardo Badea a legat securitatea cibernetică și dezvoltarea criptoactivelor de aceeași transformare a sistemului financiar către infrastructuri digitale complexe, a căror funcționare depinde de încredere și reziliență.
El a menționat creșterea pieței activelor tokenizate: potrivit ESMA, valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul lui 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, de peste șase ori în 18 luni. Capitalizarea globală a pieței monedelor stabile este de aproximativ 310 miliarde de dolari, dominată de USDT și USDC, care concentrează circa 85% din piață, în timp ce monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de circa 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din total.
La 21 septembrie, Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, soluția care conectează noile platforme cu sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro și permite decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor cu active tokenizate. Pontes se bazează pe testele din 2024 cu 64 de participanți și o valoare apropiată de 1,6 miliarde de euro.
Badea a avertizat că trecerea tehnologiilor de la testare la infrastructură utilizată schimbă natura riscurilor, citând o analiză ESMA potrivit căreia tokenul reprezintă adesea o creanță asupra unui intermediar, iar decalajul dintre transferul pe registru distribuit și decontarea banilor în afara acestuia generează risc suplimentar. Digitalizarea crește și dependența de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la cloud la custodia cheilor criptografice.
Riscurile se mută în contracte, tehnologii noi și sisteme criptografice, fiecare punct de legătură devenind o suprafață de atac, iar prevenția devine esențială într-un mediu în care tranzacțiile validate sunt de regulă ireversibile. Inteligența artificială poate ajuta la verificarea codului contractelor inteligente și la monitorizarea tranzacțiilor, dar modelele avansate pot identifica și exploata vulnerabilități cu eficiență sporită. Numărul vulnerabilităților software publicate în primele trei trimestre ale anului 2026 a depășit totalul anului anterior, iar în peste 70% din cazuri exploatarea a început aproape imediat după publicare.
În acest context, Badea a amintit că banca centrală a Suediei a informat în octombrie Parlamentul despre reluarea discuțiilor privind coroana suedeză digitală din cauza evoluțiilor pieței plăților și a contextului geopolitic. În iulie, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere pentru euro digital, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program-pilot de 12 luni, cu o posibilă primă emisiune vizată pentru 2029, condiționată de cadrul legislativ.
Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că inovația și siguranța se susțin reciproc, însă tehnologia nu poate genera singură încredere, care se construiește prin reguli clare, instituții credibile și sisteme protejate împreună. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă și mai interconectată, cu atât reziliența și încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară.