Inginerul constructor și fostul senator Marius Marinescu atrage atenția asupra stării Barajului de la Lacul Morii din București, despre care susține că ar putea ceda în cazul unui cutremur puternic sau al unui atac asupra structurii de rezistență. Cedarea ar putea provoca inundații catastrofale în Capitală, în cazul unui cutremur major sau al unui incident, conform avertismentului său. Titlul declarației sale sintetizează alertă: „Barajul de la Lacul Morii se poate rupe”.
Barajul a fost construit începând cu 1985 și inaugurat în 1986. În scenariul descris, o rupere ar duce 14–15 milioane m³ de apă, capacitatea maximă de umplere, spre Splaiul Independenței, cu o diferență de nivel de circa 15 metri față de baraj. Lacul se întinde pe 246 ha. Marinescu subliniază că rolul principal al obiectivului este să împiedice inundarea Capitalei în eventualitatea creșterii excesive a debitului Dâmboviței. Din perspectiva sa, pericolul se observă vizibil: oțelul din structura de beton armat este ruginit.
Potrivit expertizelor citate de el, la o rupere apele ar ajunge până la etajul al doilea al imobilelor din zonele inundate. Printre zonele vulnerabile menționate se numără Crângași, Cotroceni, Universitatea de medicină Carol Davila, Palatul Parlamentului partea spre Splai, Primăria Capitalei, Palatul de Justiție, Centrul Vechi și metroul.
Printre soluțiile propuse de Marinescu se numără golirea lacului până la 20–30% din capacitatea de umplere, pentru protecția ecosistemului și menținerea unei zone de agrement vara. Golirea până la 20–30% ar reduce riscul și ar păstra un spațiu de agrement în timpul verii. În 1996, subprefectul Capitalei, prof. univ. dr. Laurențiu Olan, a dispus golirea barajului la 20–30% din capacitate, în scopul prevenirii unui dezastru.
Unii consideră Lacul Morii „Lacul Morții” din cauza sinuciderilor prin înec; după construirea barajului, apele au acoperit biserica Sf. Nicolae și cimitirul din apropiere.
Alerta vine în contextul cutremurului de 5,7 grade din 18 noiembrie 2026. Seismul din 18 noiembrie 2026, de 5,7 grade în zona seismică Vrancea, a fost resimțit inclusiv în București și readuce în discuție vulnerabilitatea infrastructurii capitalei. Cutremurul s-a produs la 02:48, la circa 120,8 km adâncime. Directorul INFP, Constantin Ionescu, menționează intensitate VI în zona epicentrală și o durată de aproximativ 5–10 secunde, ceea ce accentuează atenția asupra riscurilor.