La aproape două decenii de la aderare, apartenența României la Uniunea Europeană se reflectă în investițiile care au transformat țara, fondurile aducând capital suplimentar pentru infrastructură, administrații locale și companii. Conform celei mai noi analize a Bansei Transilvania, între 2007 și septembrie 2026, România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE și a contribuit cu 38,81 miliarde de euro, rezultând un surplus net de aproape 79 de miliarde de euro. Această diferență subliniază beneficiul financiar direct și rolul fondurilor europene ca accelerator al convergenței față de media UE.
Structurarea resurselor a urmat Cadrul Financiar Multianual (CFM) pe trei cicluri bugetare. Pentru perioada 2007-2013, prioritățile s-au concentrat pe modernizarea infrastructurii (368 km de drumuri noi, 1.900 km de străzi modernizate) și consolidarea capacității administrative, susținând 2.900 de IMM-uri. Etapa 2014-2020 a diversificat investițiile către competitivitate, cercetare, tehnologie și educație, cu fonduri programate de aproape 52 miliarde de euro, atingând un raport de încasare de 98,2% față de valoarea programată. Generația curentă (CFM 2021-2027) prevede aproape 51 miliarde de euro, accentul mutându-se pe digitalizare, sănătate, tranziția verde și creșterea competitivității.
Pentru perioada 2021-2027, în primele nouă luni ale anului 2026, încasările au atins 7,12 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 40,7% din valoarea programată. Dincolo de CFM, România accesează și alte instrumente de finanțare: PNRR a debursat peste 8,6 miliarde euro (componenta grant) până în septembrie 2026, iar instrumentul SAFE are un plafon de aproape 17 miliarde de euro pentru securitate și apărare, cu o prefinanțare de circa 2,5 miliarde de euro disponibilizată în august. Alte surse menționate includ Fondul pentru Modernizare, granturile SEE și Norvegiene, Programul de Cooperare Elvețiano-Român și cooperarea teritorială (Interreg).