Parlamentul României continuă dezbaterile privind interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, un pas legislativ național care completează contextul mai larg al protecției digitale, incluzând inițiative precum „EU Kids Act”. [s:E1090726|Gândul] Cel mai recent Barometru al Alianței Binelui Comun (ABC) evidențiază amploarea riscurilor la care sunt expuși minorii în mediul online, subliniind vulnerabilitatea reală în fața acestor regulamente. [s:E1090726|Gândul]
Adolescenții români petrec, în medie, peste cinci ore și jumătate pe zi pe internet, începând să primească mesaje cu caracter sexual încă de la 10 ani. [s:E1090726|Gândul] Copiii se confruntă cu tentative de fraudă, hărțuire și șantaj sexual, situație agravată de faptul că aproape o treime dintre elevii de gimnaziu afirmă că părinții nu le limitează niciodată timpul petrecut online. [s:E1090726|Gândul]
Pe 2 noiembrie 2026, Senatul a adoptat proiectul legislativ care prevede interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale. [s:E1090726|Gândul] Proiectul introduce, de asemenea, măsuri suplimentare de protecție pentru adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani, marcând o poziție fermă a României în abordarea problemei. [s:E1090726|Gândul]
Decizia finală privind interzicerea accesului sub 15 ani aparține Camerei Deputaților. Datele din Barometrul ABC „Tehnologia în viața elevilor din România” consolidează argumentele pentru această intervenție, arătând cât de vulnerabili sunt copiii în mediul online și importanța implicării adulților și a instituțiilor. [s:E1090726|Gândul]
Studiul internațional EU Kids Online 2026, analizat în cadrul Barometrului ABC, relevă că 16% dintre copiii români cu vârste între 10 și 16 ani primesc solicitări de informații sexuale pe internet cel puțin o dată pe lună, o rată de trei ori mai mare decât media internațională de 5%. [s:E1090726|Gândul]
Riscurile încep devreme: la numai 10 ani, 11% dintre copiii români au primit mesaje cu caracter sexual în ultimul an, procentul crescând la 33% la adolescenții de 15–16 ani. [s:E1090726|Gândul] Pericolele includ și presiunea socială care determină copiii să participe la provocări periculoase pe rețelele sociale, din dorința de popularitate sau de a fi acceptați în grup. [s:E1090726|Gândul]
Gabriel Nae, șeful Serviciului Siguranță Școlară din București, a alertat asupra fenomenului provocărilor de pe TikTok, unde tinerii riscă vieții, urcând pe vagoane de tren sau clădiri înalte pentru a atrage atenția. [s:E1090726|Gândul]
România înregistrează cea mai mare pondere a elevilor cu semne de utilizare problematică a rețelelor sociale printre țările participante la studiul HBSC 2024 al Organizației Mondiale a Sănătății, cu 22% față de media internațională mult mai scăzută. [s:E1090726|Gândul]
Adolescenții de 14–17 ani petrec, în medie, 5 ore și 33 de minute pe zi pe internet, aproape trei ore fiind dedicate socializării și creării de conținut. Peste un sfert dintre copiii de 10–16 ani folosesc ecranele noaptea, zilnic sau aproape zilnic. [s:E1090726|Gândul]
Barometrul ABC arată că elevii de gimnaziu care petrec peste patru ore pe zi online raportează mai frecvent oboseală, iritabilitate, singurătate și dificultăți de integrare. Implicarea părinților în gestionarea timpului digital scade odată cu vârsta copiilor. [s:E1090726|Gândul]
O cercetare a Ministerului Educației și UNICEF relevă că 29% dintre elevii de gimnaziu spun că părinții nu le limitează niciodată timpul online, iar 34% dintre adolescenții de 14–17 ani declară că părinții nu utilizează măsuri de protecție online. [s:E1090726|Gândul] Există o diferență clară de comportament: elevii ai căror părinți stabilesc frecvent limite petrec, în medie, două ore și jumătate pe zi pe internet, față de 3,6 ore în cazul celor ai căror părinți intervin rar sau deloc. [s:E1090726|Gândul]
Utilizarea inteligenței artificiale în școli reprezintă o nouă provocare: un studiu al Edge Institute din 2026 arată că 98% dintre liceenii din România au folosit AI cel puțin o dată. [s:E1090726|Gândul]
46% dintre liceenii care folosesc AI pentru școală preiau informații nevalidat, iar 21% predat teme cu conținut inventat de AI. Doar 15% au primit explicații de la profesori despre utilizarea responsabilă. [s:E1090726|Gândul]
Deși tinerii români folosesc internetul de mici vârste, doar 53% dintre cei cu vârste între 16 și 24 de ani dețin competențe digitale de bază, față de 75% la nivelul UE, evidențiind nevoia urgentă de educație digitală. [s:E1090726|Gândul]
Alianța Binelui Comun propune introducerea educației digitale practice în școli, pregătirea cadrelor didactice pentru AI și programe de informare pentru părinți. [s:E1090726|Gândul]
Organizația recomandă dezvoltarea activităților sportive, culturale și de socializare ca alternative viabile la timpul petrecut în fața ecranelor. [s:E1090726|Gândul]
Provocarea principală rămâne pregătirea copiilor pentru accesul independent la platformele digitale și capacitatea de a recunoaște singuri pericolele, dincolo de simplele restricții de vârstă. [s:E1090726|Gândul]