Belgradul intră într-o nouă eră politică: Mișcarea studențească preia controlul Parlamentului sârb după 14 ani de putere ai partidului lui Vucic

Mișcarea studențească din Serbia începe marți, 17 noiembrie, activitatea parlamentară după victoria de la alegerile legislative din 25 octombrie 2026, cu 53% din voturi și 140 de mandate, punând capăt celor 14 ani de dominație a Partidului Progresist Sârb condus de Aleksandar Vucic.

Actualizat:

Belgradul intră într-o nouă eră politică: Mișcarea studențească preia controlul Parlamentului sârb după 14 ani de putere ai partidului lui Vucic
ACTUALIZARE Candidații mișcării studențești care l-a învins pe Aleksandar Vučić depun jurământul în Parlament

Cei 140 de candidați ai listei susținute de mișcarea studențească urmează să depună jurământul marți în prima ședință a noului Parlament, după victoria electorală împotriva partidului populistului Aleksandar Vučić. Formațiunea urmează să înceapă negocierile pentru formarea unui nou guvern, în timp ce fostul lider sârb amenință cu organizarea unor proteste de amploare, relatează The Guardian. Cei 140 de viitori parlamentari, printre care se numără universitari, avocați, oameni de știință și chiar un actor, au câștigat alegerile din 25 octombrie, punând capăt celor 14 ani de guvernare ai Partidului Progresist Sârb (SNS), condus de Vučić. Guvernul interimar condus de premierul în exercițiu, Ðjuro Macut, va rămâne la putere până când Parlamentul va aproba noul cabinet propus de lista studenților. Deocamdată, componența viitorului Executiv și numele viitorului prim-ministru nu au fost anunțate. Sarah El Sarag, avocată specializată în drepturile omului și parlamentară aleasă, a declarat că mișcarea studențească rămâne implicată în procesul de selecție a viitorului cabinet, alături de candidații care au obținut mandate. „Suntem aici datorită lor”, a spus ea despre studenți. „Facem totul împreună, în permanență”. El Sarag a explicat că viitorii parlamentari au participat aproape zilnic la întâlniri și exerciții de pregătire pentru activitatea legislativă, întrucât majoritatea nu au experiență politică. „Am avut întâlniri și exerciții pentru Parlament aproape în fiecare zi, pentru că niciunul dintre noi nu este politician de profesie. Suntem avocați, medici, profesori – și este prima dată când facem acest tip de muncă”, a declarat aceasta. Pregătirea face parte din eforturile mișcării de a răspunde criticilor care se îndoiesc că un grup format în mare parte din persoane fără experiență politică poate conduce țara. Reprezentanții listei susțin că membrii săi au expertiză în domeniile lor profesionale și academice și că sunt mai bine pregătiți decât mulți dintre cei care au ocupat funcții de miniștri sau parlamentari în timpul guvernării lui Vučić. Viitorii parlamentari au participat inclusiv la simulări ale ședințelor legislative, organizate de persoane cu experiență politică. El Sarag nu a dezvăluit însă cine va fi candidatul mișcării pentru funcția de președinte al Parlamentului, care va deveni și președinte interimar al Serbiei, și nici numele viitorului premier. În acest context, formarea rapidă a noului guvern ar putea deveni esențială. Parlamentarii au la dispoziție 90 de zile de la ședința inaugurală pentru a aproba noul cabinet, însă presiunea politică ar putea determina noua majoritate să desemneze un prim-ministru cu mult înainte de expirarea termenului.

Aleksandar Vučić nu pare dispus să accepte fără opoziție noul său rol politic. După înfrângerea electorală, acesta a acuzat mișcarea studențească de instaurarea unui regim de „teroare fățișă”, susținând că aceasta ar coordona procurori și polițiști „supuşi” pentru a efectua rețineri ilegale. După doi ani de proteste antiguvernamentale care au culminat cu înfrângerea SNS la urne, Vučić amenință acum cu organizarea unor manifestații de amploare împotriva noii majorități. Raša Nedeljkov, director de programe în cadrul CRTA, organizație sârbă care monitorizează alegerile și democrația, a avertizat că primele incidente ar putea avea loc chiar în timpul ședinței inaugurale a Parlamentului. „Ne putem aștepta la mult sabotaj, multe obstrucționări și la o atmosferă creată pentru a transforma totul într-un circ”, a declarat acesta. „Dacă vom vedea astfel de scene în Parlament – inclusiv forme de obstrucționare fizică – nu ar fi ceva care să ne surprindă”.

În ultimele zile, poliția și procurorii au efectuat mai multe arestări care vizează persoane cu legături cu Partidul Progresist Sârb. Săptămâna trecută, procurorii au luat măsuri împotriva proprietarilor unei companii de construcții influente, în legătură cu un proiect imobiliar dezvoltat pe terenul fostului Hotel Jugoslavija din Belgrad, clădire afectată de bombardamentele NATO din 1999. Acțiunea a venit după arestarea proprietarului Alta Bank, instituție care deținea concesiunea pentru procesarea plăților în numele companiei de electricitate de stat din Serbia. Alte persoane care se confruntă cu acuzații sunt ofițeri superiori de poliție suspectați de abuz în serviciu, precum și persoane acuzate de fraudarea votului și violențe în timpul alegerilor.

ACTUALIZARE Studenții înving „mafia” lui Vucic în Serbia: cum ar putea evolua experimentul de democrație directă

Fără un lider, un partid sau campanie electorală obișnuită, mișcarea studențească a obținut o victorie majoră la alegerile parlamentare din 25 octombrie, înfrângând aparatul politic al liderului autoritar Aleksandar Vucic. Principiile care au adus victoria ar putea să nu fie suficiente pentru un guvern funcțional și durabil, arată o analiză New York Times.

Vucic, aflat la finalul celui de-al doilea mandat prezidențial, a demisionat cu o lună înainte de alegerile parlamentare din octombrie, mizând că o victorie a partidului său îi va permite să rămână la putere ca prim-ministru. El ocupase anterior funcția de premier de două ori.

Planul i-a fost zădărnicit de victoria candidaților aleși de studenți în adunări din campusuri, desfășurate într-o atmosferă liberă și deschisă.

Succesul reprezintă apogeul unui exercițiu de luare a deciziilor colective și un experiment inedit de democrație directă, care ar putea oferi lecții și altor mișcări democratice.

Lista de candidați aleși de studenți, aproape toți la început de carieră politică și cu opinii diverse, uneori contradictorii, reflectă ideea că toată lumea trebuie să aibă un cuvânt de spus într-o mișcare fără lideri, unită mai ales de obiectivul de a-l îndepărta pe Vucic și de a schimba sistemul creat de el.

Procesul de decizie numit „plenară” este adesea neclar și prezintă o problemă fundamentală, notează sociologul Vladimir Vuletic.

„Este o combinație între sistemul de luare a deciziilor în stil comunist prin plenare și sistemul democratic prin membri aleși ai parlamentului”, a explicat Vuletic. „Îmbinarea celor două abordări va fi o provocare organizațională.”

„Diferențe ideologice și organizaționale vor duce inevitabil la diviziuni în interiorul mișcării și, probabil, la noi alegeri în decurs de un an.”

Studenții recunosc că viitorul guvern nu va funcționa ca adunările studențești.

„Viitorul parlament și guvern nu vor funcționa conform principiilor plenarelor studențești și ale programului dezvoltat împreună cu candidații noștri și cu alți experți”, a spus Natalija Petrovic, 22 de ani, studentă la comunicare și relații publice.

Înainte de alegeri, plenarele dezbăteau ore întregi chiar și propuneri minore. Guvernul nu își permite acest lux și va trebui să aprobe bugete, să numească miniștri, să negocieze acorduri internaționale și să răspundă la crize mult mai rapid. Nu se cunoaște încă cine ar putea fi următorul prim-ministru al Serbiei.

Mișcarea studențească a obținut 53% din voturi, față de 39% pentru coaliția lui Aleksandar Vucic, ceea ce îi asigură aproximativ 140 din cele 250 de mandate parlamentare, o majoritate care permite guvernare singură.

Programul de guvernare are peste 1.000 de pagini și a fost elaborat cu mii de experți, profesori și studenți. Conține angajamente față de principii abstracte, precum răspunderea față de popor, dar puține planuri concrete, evitând în mare parte subiectele controversate precum politica externă.

Studenții și-au exprimat clar dorința de a pune capăt cooperării cu Israelul în apărare și alte domenii susținute de Vucic. Programul promite să nu facă țara complice la distrugerea poporului palestinian și a Fâșiei Gaza.

Mișcarea a luat naștere după incidentul tragic din noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane.

„Oamenii au realizat că trebuie să nu-i mai permitem niciodată unui singur om să conducă țara”, a spus Nikola Maletic, 21 de ani, student la științe politice, aflat la câțiva metri de locul prăbușirii betonului de pe acoperișul gării.

Cerând arestarea și judecarea constructorilor și oficialilor acuzați de lucrări de proastă calitate la renovarea gării, studenții au ocupat clădiri universitare și au organizat proteste de stradă la care au participat sute de mii de oameni, timp de aproape doi ani.

Studenții au vizitat orașe și sate izolate unde, tradițional, puțini susțineau opoziția. Au discutat cu fermieri, părinți și pensionari și i-au ascultat pe cei care și-au pierdut încrederea în politicieni.

Aceste inițiative au contribuit la crearea unei mișcări naționale.

În timp ce Vucic apărea la televiziunile naționale, studenții s-au bazat pe rețelele sociale și pe sistemul lor neconvențional de decizie.

Plenarele studenților reprezintă o formă de „democrație orizontală”, a explicat Radomir Saicic, profesor de chimie și candidat ales de studenți.

„Ideea unei mișcări fără lideri era să nu permită unui regim autoritar să vizeze și să discrediteze un singur individ, subminând întreaga mișcare”, a spus și Petrovic, studenta la comunicare.

Selecția candidaților s-a făcut în secret, cu telefoanele interzise în timpul întâlnirilor, iar persoanele nominalizate au primit nume de cod pentru a preveni scurgerile de informații.

Studenții îi nominalizau și interogau pe candidați, le verificau istoricul și îi supuneau votului. Candidații erau apoi verificați de departamentele universitare din toată țara, fiind necesară susținerea a cel puțin jumătate dintre acestea pentru înscrierea pe lista finală.

Fiecare candidat a semnat „contracte sociale” prin care s-a angajat să respecte principiile și obiectivele mișcării. Astfel, deși candidații aveau viziuni diferite, toți au fost de acord să susțină scopul principal al noului guvern.

„Principalul obiectiv al guvernului nostru este să scoată statul din ghearele mafiei și să creeze mecanisme de răspundere și transparență care să facă corupția cât mai dificilă pentru orice viitor guvern”, a spus Petrovic.

Nu este clar cum va evolua relația dintre studenți și candidații aleși, nici ce se va întâmpla dacă aleșii nu vor mai fi de acord cu mișcarea care i-a adus la putere.

„Etapa de guvernare ar presupune ca parlamentarii sau ministerele să aibă autoritate și să fie cu adevărat independente de controlul studenților”, a scris Dusan Spasojevic, profesor de științe politice la Universitatea din Belgrad, într-un studiu despre mișcarea studenților.

Studenții sunt reticenți să ofere parlamentarilor mână liberă, de teamă ca acest lucru să nu creeze un nou centru de putere care ar putea scăpa de sub controlul lor, la fel cum s-a întâmplat cu partidele consacrate.

„Singura victorie reală va fi o schimbare durabilă în cultura politică și în felul cum țara este guvernată”, a spus Maletic, studentul aflat aproape de locul incidentului din gara Novi Sad.

„Orice altceva ar însemna pur și simplu un nou guvern care se comportă precum cel vechi.”

Mișcarea studențească din Serbia își începe marți, 17 noiembrie, activitatea parlamentară, după victoria obținută la alegerile legislative din 25 octombrie 2026, care a pus capăt celor 14 ani de dominație politică a Partidului Progresist Sârb condus de Aleksandar Vucic Rapporteur.com. Formațiunea a obținut majoritatea absolută în Parlament, cu 53% din voturi și 140 dintre cele 250 de mandate. Partidul Progresist Sârb a câștigat 39% din voturi și 103 locuri, iar restul de șapte mandate au revenit unor formațiuni reprezentând minoritățile etnice.

Rezultatul marchează trecerea mișcării de la protestele de stradă la exercitarea puterii legislative, după aproape doi ani de mobilizare împotriva autorităților. Mișcarea de protest a început după prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad, în 2024, tragedie soldată cu 16 morți, asociată de manifestanți cu practici de corupție și deficiențe în administrarea lucrărilor publice. Protestele s-au extins în numeroase orașe și au devenit unele dintre cele mai ample mobilizări din Serbia de la înlăturarea lui Slobodan Milosevic, în 2000.

Studenții au avut un rol central în organizarea manifestațiilor, iar revendicările inițiale privind stabilirea responsabilităților pentru tragedia de la Novi Sad s-au transformat treptat în solicitări de schimbare politică și reformă instituțională. Victoria electorală din octombrie a fost urmată de mai multe zile de manifestații de celebrare în orașele sârbești. Înaintea primei ședințe a noului Parlament, reprezentanții mișcării se pregătesc pentru preluarea responsabilităților legislative. „Ne pregătim foarte serios pentru tot ce ne așteaptă, studiind legile, procedurile parlamentare și îndatoririle deputaților”, a declarat Mirjana Nikolic, candidată pe Lista studenților, la începutul lunii noiembrie.

După constituirea Parlamentului, noua majoritate va avea la dispoziție 90 de zile pentru desemnarea unui prim-ministru, prezentarea programului de guvernare și formarea executivului. Mișcarea studențească a anunțat că intenționează să promoveze reforme în administrația publică și în instituțiile statului, acordând prioritate sistemelor de sănătate și educație. Printre obiective se numără și dublarea bugetului apărării. În plan extern, noua conducere va trebui să gestioneze relațiile tradiționale cu Rusia și obiectivul aderării la Uniunea Europeană, precum și dosarul Kosovo, teritoriu a cărui independență declarată în 2008 nu este recunoscută de autoritățile sârbe.

Schimbarea majorității parlamentare are loc într-o perioadă de tranziție la conducerea statului. Ana Brnabic, președinta Parlamentului în exercițiu, asigură interimatul funcției prezidențiale după ce Aleksandar Vucic și-a încheiat anticipat al doilea mandat, în septembrie, pentru a candida la funcția de prim-ministru. După alegerea noului președinte al Parlamentului, acesta va prelua atribuțiile de șef interimar al statului până la organizarea scrutinului prezidențial. Alegerile prezidențiale trebuie convocate înainte de 27 noiembrie și organizate cel târziu la 27 decembrie. Atât mișcarea studențească, cât și Partidul Progresist Sârb sunt așteptate să propună candidați. Aleksandar Vucic nu mai poate candida pentru un nou mandat prezidențial, întrucât Constituția Serbiei limitează exercitarea funcției la două mandate.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală