Bloomberg: Moscova propune retragerea NATO la granițele din 1997 în schimbul retragerii din Kaliningrad; România este direct vizată

Surse citate de Bloomberg arată că Rusia a legat retragerea NATO la frontierele din 1997 de retragerea trupelor din Kaliningrad și că România, care a aderat în 2004, este direct vizată de cereri.

Actualizat:

Bloomberg: Moscova propune retragerea NATO la granițele din 1997 în schimbul retragerii din Kaliningrad; România este direct vizată
ACTUALIZARE Kyiv Post: Rusia cere retragerea NATO la pozițiile din 1997 în schimbul reducerii prezenței militare în Kaliningrad

Kyiv Post relatează că Rusia a propus reducerea prezenței militare a NATO în Europa la nivelurile din 1997, oferind în schimb retragerea trupelor ruse din regiunea Kaliningrad, în cadrul negocierilor conduse de Statele Unite pentru încheierea războiului din Ucraina.

Trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au prezentat ideea aliaților europeni și le-au cerut să ia în considerare modificări ale desfășurării trupelor NATO pe continent. În paralel, negociatorii americani au întrebat Kievul dacă ar accepta să renunțe la Donbas în schimbul aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească joi, 19 noiembrie, la Berlin, cu oficiali ucraineni și europeni, pentru discuții privind garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina. Întâlnirea ar urma să fie urmată de o nouă rundă de negocieri mediate de SUA între Kiev și Moscova.

Potrivit sursei, propunerea reia cereri formulate de Moscova înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei. La discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi din 11 noiembrie, delegația rusă ar fi cerut retragerea prezenței militare a NATO din statele care au aderat după 1997, majoritatea foste țări comuniste sau foste republici iugoslave.

Rusia a solicitat, de asemenea, reducerea cooperării militare dintre NATO și Ucraina, precum și cu alte foste republici sovietice. Delegația condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski a prezentat aceste cereri drept „garanții de securitate” pentru Rusia.

Moscova a formulat solicitări similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de declanșarea invaziei. Revenirea la configurația militară din 1997 ar presupune retragerea trupelor și armamentului NATO din cel puțin 16 dintre cele 32 de state membre, inclusiv din țările baltice, Finlanda, Suedia și fostele state ale Pactului de la Varșovia.

Cerințele intră în contradicție cu politica ușilor deschise a NATO prevăzută la articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, care permite oricărui stat european să solicite aderarea dacă toți membrii alianței sunt de acord, fără a acorda unor țări terțe dreptul de a bloca deciziile privind extinderea.

Regiunea Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, ambele membre NATO, găzduiește comandamentul Flotei Baltice și sisteme de rachete tactice Iskander cu rază de acțiune estimată la aproximativ 500 de kilometri.

Poziția sa strategică permite Rusiei să amenințe ținte din mare parte a regiunii baltice. NATO și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la posibilitatea desfășurării unor arme nucleare nestrategice în enclavă.

Un punct sensibil este coridorul Suwalki, o fâșie de teritoriu polono-lituanian de aproximativ 65 de kilometri, situată între Kaliningrad și Belarus. Planificatorii militari ai NATO se tem că o ofensivă rusă din ambele direcții ar putea izola Estonia, Letonia și Lituania de restul alianței.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO a schimbat echilibrul strategic din Marea Baltică, care este acum înconjurată aproape în întregime de state membre ale alianței. Această evoluție face ca regiunea Kaliningrad să fie tot mai izolată și dificil de aprovizionat sau consolidat în cazul unui conflict major.

Articol despre Bursa, Rusia, NATO, Kaliningrad.

ACTUALIZARE Rusia ar fi cerut retragerea trupelor NATO la granițele din 1997. România, printre statele vizate de propunere

Rusia ar fi propus retragerea trupelor NATO din statele care au aderat după 1997, oferind în schimb retragerea propriilor forțe din regiunea Kaliningrad. Propunerea ar fi fost transmisă aliaților europeni de emisarii președintelui american Donald Trump, în cadrul discuțiilor privind încheierea războiului din Ucraina. O astfel de măsură ar afecta direct și România, care a devenit membră NATO în 2004, potrivit unor informații publicate de Bloomberg și preluate de presa română.

Ideea ar fi fost prezentată oficialilor europeni de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care insistă asupra analizării unor noi propuneri privind viitorul NATO și staționarea trupelor aliate în Europa. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar accepta să cedeze regiunea Donbas în schimbul aderării la Alianța Nord-Atlantică, potrivit informațiilor prezentate de Digi24.

Întâlniri la Berlin pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei Steve Witkoff și Jared Kushner urmau să se întâlnească la Berlin, pe 19 noiembrie, cu oficiali ucraineni și europeni, pentru discuții privind garanțiile de securitate acordate Kievului după încheierea războiului. Ulterior, potrivit uneia dintre sursele Bloomberg, ar urma să fie analizată o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea Statelor Unite, precum și organizarea unor întâlniri la care să participe reprezentanți europeni.

Liderii Uniunii Europene au respins propunerile americane, însă unii dintre ei ar fi luat în calcul posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO cu frontiere modificate, dacă autoritățile de la Kiev ar accepta o asemenea variantă.

Rusia ar fi cerut reducerea prezenței NATO în statele membre după 1997 Propunerea privind retragerea trupelor NATO ar readuce în discuție cererile formulate de Moscova înaintea invaziei din Ucraina, în 2022. Anterior, surse citate de publicația The Telegraph au afirmat că Vladimir Putin ar fi propus implicarea unor reprezentanți europeni în negocieri, pentru a discuta renunțarea NATO la extinderea spre est.

În cadrul discuțiilor trilaterale dintre Rusia, SUA și Ucraina, desfășurate pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația rusă ar fi cerut reducerea prezenței militare a Alianței în țările care au aderat după 1997. Moscova ar fi solicitat, de asemenea, diminuarea cooperării NATO cu Ucraina și cu alte state din fostul spațiu sovietic. Cerințele ar fi fost prezentate de delegația Kremlinului, condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, drept „garanții de securitate” pentru Rusia.

România, printre țările afectate de o eventuală retragere Revenirea la configurația din 1997 ar presupune retragerea trupelor și a echipamentelor militare NATO din 16 dintre cele 32 de state membre, potrivit informațiilor citate de presa internațională. Printre țările vizate s-ar număra foste state membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia, țările baltice, Albania, Finlanda și Suedia, precum și mai multe state din fostul spațiu iugoslav. România a aderat la NATO în 2004, astfel că ar intra în categoria statelor afectate de o eventuală retragere a prezenței militare aliate la configurația anterioară anului 1997.

Oferta privind Kaliningrad, privită cu rezerve de analiști Propunerea Rusiei de a-și retrage forțele din regiunea Kaliningrad în schimbul reducerii prezenței NATO în Europa este privită cu rezerve de analiști. Unul dintre argumentele invocate este că Moscova nu ar propune cedarea teritoriului regiunii, ci doar retragerea propriilor trupe. În plus, analiștii citați în materialul-sursă consideră că regiunea ar putea fi vulnerabilă în cazul unui conflict militar cu NATO. Deocamdată, informațiile privind această propunere provin din surse citate de presa internațională, iar detaliile unei eventuale înțelegeri nu au fost prezentate oficial.

În cadrul negocierilor cu SUA privind Ucraina, Rusia a propus ca NATO să se retragă la granițele din 1997, în schimbul retragerii propriilor trupe din regiunea Kaliningrad, au declarat pentru Bloomberg surse bine informate. Ideea a fost prezentată aliaților europeni de către emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, care insistă asupra analizării unor noi propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa, în cadrul eforturilor de încetare a războiului din Ucraina. În același timp, negociatorii americani au întrebat Kievul dacă este dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la Alianța Nord-Atlantică. Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția se va îndrepta către o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea SUA, precum și către întâlniri la care vor participa reprezentanți europeni. Liderii UE au respins propunerile americane, dar unii dintre ei au luat în considerare varianta în care Ucraina, dacă va fi de acord, ar adera la alianță cu granițe modificate. Oferta lui Putin privind retragerea trupelor din regiunea Kaliningrad este văzută de către analiști drept un măr otrăvit. Într-un prim rând, Rusia nu spune că cedează teritoriul ocupat după WWII. Într-un rând secund, regiunea oricum ar putea fi ocupată în câteva ore de către trupele NATO în cazul unui război. Surse ale ziarului „The Telegraph” au afirmat că Putin a propus includerea unor reprezentanți ai Europei în procesul de pace, pentru a discuta renunțarea NATO la extinderea spre est. În cadrul negocierilor trilaterale cu SUA și Ucraina, care au avut loc pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația rusă a cerut, pentru încheierea războiului, reducerea prezenței militare a Alianței Nord-Atlantice în țările care au aderat la aceasta după 1997. În plus, reprezentanții Moscovei au declarat că blocul militar trebuie să-și reducă cooperarea cu Ucraina și cu alte state post-sovietice. Aceste cerințe au fost prezentate de delegația Kremlinului, condusă de consilierul președintelui Federației Ruse, Vladimir Medinskîi, ca „garanții de securitate” pentru Rusia. Moscova a impus condiții similare alianței în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. Serghei Riabkov, viceministrul rus al Afacerilor Externe, a cerut atunci NATO-ului să-și „strângă lucrurile” și a acuzat alianța că ar urmări să „împingă înapoi” Rusia și să „o reducă la rolul de subordonat”. Surse ale ziarului The Telegraph au subliniat că astfel de condiții sunt inacceptabile pentru Alianța Nord-Atlantică. „Granițele din 1997” presupun, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale blocului — 16 din 32. Printre acestea se numără toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia, țările baltice, 4 din cele 6 republici ale fostei Iugoslavii, precum și Albania, Finlanda și Suedia. România face parte din țările care au aderat la NATO după 1997, mai exact în 2004 și este direct vizată de cererile lui Vladimir Putin. Statutul actual al NATO, la articolul 10, proclamă politica „ușilor deschise”. Orice stat poate deveni membru al organizației din proprie inițiativă și cu consensul membrilor actuali, iar intervenția unei terțe părți în acest proces nu este prevăzută.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: