ACTUALIZARE BNR a urcat prognoza de inflație de la 6,1% la 7,4% pentru decembrie 2026 și estimează revenirea ratei în primăvară
Articol asociat la același raport prezintă creșterea prognozei la 7,4% de la 6,1% pentru finalul lui 2026 și menționează 3,7% la sfârșitul lui 2027 față de 3,4% anterior, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Titlurile tematice ale conferinței includ perspectiva reducerii dobânzilor în primăvară, explicația lipsei de majorare a dobânzii, estimarea inflației la 7,4% în decembrie 2026, prețurile de sărbători fără explozii și contextul tensiunilor geopolitice reintensificate. Aceeași listă tematică din cuprinsul materialului arată agenda prezentării: reducere de dobânzi în primăvară, necreșterea ratei, inflația la 7,4% în decembrie 2026, stabilitatea prețurilor de sărbători și impactul tensiunilor geopolitice. Guvernatorul Mugur Isărescu nu anticipează creșteri neobișnuite ale prețurilor de sărbători și evocă posibilitatea reducerii dobânzilor în primăvară. Mesajul central al guvernatorului este exprimat direct: „În primăvară nu avem încotro, micșorăm și noi dobânzile”. Scăderea inflației nu presupune ieftiniri, ci o creștere mai lentă a prețurilor. BNR estimează că inflația va ajunge la 7,4% în decembrie 2026. Revizuirea în creștere a prognozei este determinată în principal de scumpirea energiei și combustibililor, pe fondul reintensificării tensiunilor geopolitice și al deteriorării condițiilor de pe piețele internaționale de energie. Existența tensiunilor geopolitice reintensificate oferă motivele pentru revizuirea prognozei. Revizuirea ascendentă a traiectoriei față de exercițiul anterior reflectă reevaluarea amplă a prețului energiei și a impactului asupra inflației de bază, în contextul tensiunilor geopolitice reintensificate, explică Mugur Isărescu în conferința de prezentare a noului Raport trimestrial asupra inflației. Rata anuală a inflației ar urma să crească temporar în trimestrul al patrulea din 2026 pe fondul unui nou puseu de creștere a prețurilor produselor energetice, după care va intra pe traiectorie descendentă începând cu primul trimestru al anului viitor. Materialul abordează momentul revenirii inflației în ținta propusă. Banca centrală estimează că inflația va reveni în intervalul de variație asociat țintei de 2,5% plus/minus un punct procentual în primul trimestru din 2028. Revizuirea ascendentă reflectă reevaluarea semnificativă a prețurilor energiei, care influențează inclusiv inflația de bază prin transmiterea costurilor în economia reală. Guvernatorul caracterizează discuția despre intervenția FMI ca fiind un „fel de bau-bau”, subliniind că România nu are nevoie de un acord în prezent. România dispune de 60 de miliarde rezerve și nu are criză valutară, motiv pentru care nu este necesar un acord cu FMI, ci credibilitate și acces la finanțare pe piețele internaționale. Prioritatea pentru anul viitor este menținerea finanțării printr-un buget sănătos, credibilitate și relații bune cu agențiile de rating. Este nevoie să se iasă în primăvară cu finanțare, subliniind importanța credibilității, bugetului sănătos și relațiilor cu agențiile de rating. Economia își revine treptat, însă investițiile străine directe și fondurile europene nu au oferit sprijinul așteptat pentru compensarea scăderii consumului. Isărescu menționează că nu au ajutat investițiile străine directe și fondurile europene, dar mai există fonduri europene de atras care pot susține economia. Articolul enumeră trei planuri pentru România pe final de an. România a menținut ratingul suveran, a depășit criza politică și a realizat prima revizuire bugetară, însă trebuie să îndeplinească ținta de deficit pentru sfârșitul anului, să elaboreze bugetul pentru 2027 și să continue finanțarea pe piețele de capital. Guvernatorul enumeră obiectivele: atingerea țintei în decembrie, realizarea bugetului pentru anul următor și menținerea ratingului prin finanțare pe piețele de capital. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR pe probleme de politică monetară va avea loc pe 19 ianuarie 2027, iar pe 17 februarie 2027 se va aproba un nou Raport trimestrial asupra inflației.
În 12 noiembrie, în ultima ședință din an, BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Guvernatorul a explicat că banca centrală nu putea majora rata de dobândă din cauza deficitului major de cerere reflectat în gapul PIB. Prognoza BNR a fost realizată pe baza datelor de la începutul lunii noiembrie, când țițeiul depășea 100 dolari pe baril, ulterior cotația coborând spre 90 dolari, ceea ce ar putea schimba datele de prognoză. Isărescu precizează că raportul folosește date până la 1 noiembrie, cu prețul petrolului peste 100 dolari, iar coborârea ulterioară la 90 dolari ar putea afecta prognoza. Inflația de bază CORE2 ajustat ar urma să coboare la 6,1% la sfârșitul anului 2026 și la 3,7% la finalul anului 2027, pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste și al cererii interne reduse.
Guvernatorul precizează că nu se așteaptă la explozii de prețuri de sărbători și că „cocoașa” inflaționistă a dispărut. Rata anuală a inflației IPC va avea până la final o ușoară creștere, însă prețurile de sărbători vor fi relativ stabile sau vor crește normal, fără exagerări, după care urmează o scădere aproape continuă până în trimestrul I din 2028, când se estimează intrarea în intervalul de variație în funcție de ținta de inflație.
Banca Națională a României (BNR) a majorat prognoza privind rata anuală a inflației, estimând acum o valoare de 7,4% la finele anului 2026, față de 6,1% în raportul din august. De asemenea, pentru finalul anului 2027, prognoza a fost reevaluată în sus cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 3,7% pe an Profit.
Guvernatorul BNR, Robert Isărescu, a explicat că revizuirea este determinată de scumpirea produselor energetice, tensiunile geopolitice reintensificate și impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care au influențat inclusiv inflația de bază. În ceea ce privește perioada sărbătorilor, Isărescu a precizat că prețurile vor fi relativ stabile sau vor prezenta creșteri normale, negând existența unor „explozii de prețuri” Profit.
Din perspectiva componentelor care au contribuit la creșterea prognozei pentru finele lui 2026 (cu 1,3 puncte procentuale), combustibilii au cea mai mare pondere, cu 0,8 pp, urmați de energia electrică și gazele cu 0,3 pp și de inflația de bază cu 0,5 pp. Pe marginea opusă, prețurile volatile ale legumelor, fructelor și ouălor au avut o contribuție negativă de -0,2 pp Profit.
Analiza BNR indică faptul că inflația de bază (CORE2 ajustat) este prognozată să coboare de la 8,5% la finele lui 2025 la 6,1% la finalul acestui an, iar în 2027 se așteaptă să ajungă la 3,7%. Guvernatorul a menționat că traiectoria mai ridicată a inflației de bază este influențată de prețurile mari la energie, materiile prime agroalimentare și deprecierea recentă a leului Profit.
Referitor la politica monetară, Robert Isărescu a afirmat că, în cel mai optimist scenariu în care inflația urmează traiectoria prognozată, dobânzile ar putea scădea primăvara anului următor. În prezent, rata cheie a BNR se află la nivelul de 6,5% din august 2024, analiștii anticipând o posibilă reducere în cadrul ședinței de politică monetară din luna mai a anului viitor Profit.