BNR majorează prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 7,4%

Banca Națională a României a revizuit în creștere estimările privind inflația pentru finalul anilor 2026 și 2027, invocând scumpirea energiei și a combustibililor.

Actualizat:

BNR majorează prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 7,4%
ACTUALIZARE Detalii suplimentare despre consum și investiții în raportul BNR

Inflația de bază, componentă influențată mai direct de politica monetară, va rămâne la un nivel mai ridicat decât s-a estimat anterior, din cauza costurilor cu energia și carburanții, serviciile înregistrând cele mai persistente creșteri.

Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că în trimestrul al doilea al anului 2026, consumul privat a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare. Această evoluție a fost compensată parțial de investiții, în special cele finanțate din fonduri europene, în timp ce investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară. Isărescu a subliniat că există încă fonduri europene care pot genera efecte pozitive asupra economiei.

De asemenea, guvernatorul a menționat că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, contrar anticipărilor BNR, însă economia nu a suferit o deteriorare a competitivității prin preț.

Mugur Isărescu a explicat motivul pentru care BNR nu a majorat dobânda de politică monetară în ciuda creșterii inflației, invocând un deficit important de cerere în economie. Acesta a argumentat că ar fi fost greu de justificat reducerea cererii pentru o mișcare marginală, având în vedere că evoluția prețurilor depinde masiv de factorii de ofertă și, în special, de prețul energiei.

În luna octombrie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 6,94%, de la 6,61% în septembrie, creștere determinată în principal de scumpirea combustibililor și a prețurilor legumelor, fructelor și ouălor.

ACTUALIZARE BNR majorează prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 7,4%

Taxele mari și criza energetică contribuie la scumpirea sărbătorilor, iar inflația urmează să crească în luna cadourilor peste așteptările economiștilor. Se poate aștepta temperarea prețurilor abia la începutul anului 2027. Radu Soviani, analist economic, spune că inflația de 7,4% vine după 10% anul trecut, ceea ce înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu aproximativ 20% a banilor în numai doi ani, o evoluție dramatică. Românii sunt copleșiți de valurile de scumpiri. O persoană intervievată spune: „Mă impactează tot! Creșterea cursului euro, creșterea prețurilor. Salariile nu au crescut absolut deloc. E o perioadă foarte grea”. Mugur Isărescu recunoaște că cea mai mare problemă a României este răbdarea, că programul a erodat răbdarea populației și că, categoric, se va ieși la suprafață. În acest interval se pierde putere de cumpărare. Radu Soviani explică că salariile au scăzut în termeni reali anul trecut cu 1,1% și în 2026 cu 3,3%. Salariile vor reveni la puterea de cumpărare din 2024 abia în 2029, cinci ani pierduți pentru economia României.

Furnizorii de curent anunță o iarnă cu facturi mai scumpe; tariful a depășit doi lei pe kilowatt/oră la una dintre cele mai mari companii, cu 50% în plus față de media de acum un an. Alexandru Chiriță, director general al unei companii de furnizare, a declarat că un nivel scăzut al apei și închiderea unei centrale nucleare au dus la deficit de energie pe piață, iar prețurile vor crește în facturile tuturor. Firmele producătoare suportă costuri de producție mai mari, pe care le vor recupera prin creșterea prețurilor.

Cursul leu-euro nu va oscila prea mult, iar Banca Națională a intervenit de trei ori în acest an pentru a-l stabiliza în urma crizelor politice.

ACTUALIZARE BNR majorează prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 7,4%

Raportul din noiembrie arată că inflația din septembrie, 6,61%, a depășit prognoza BNR din august cu 0,73 puncte procentuale, abaterea fiind explicată în principal de creșterea prețurilor la energie după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de secetă în Europa.

Prognoza pentru decembrie 2026 a fost majorată în fiecare dintre cele patru rapoarte ale acestui an. Estimarea a evoluat de la 3,9% în februarie, la 5,5% în mai și 6,1% în august, ajungând la 7,4% în raportul din noiembrie. Pentru decembrie 2027, prognoza a urcat de la 2,9% în februarie la 3,7% acum.

În fiecare dintre primele trei rapoarte, BNR a presupus un preț al petrolului mai mic decât cel realizat. Media estimată pentru 2026 este acum 94,9 USD/baril; în februarie era 61,7 USD, cu 33,2 USD mai puțin, iar în mai 84,8 USD, cu 10,1 USD mai puțin. Pentru T3 2026, BNR a estimat 76,87 USD/baril, în timp ce prețul efectiv a fost 96,33 USD, cu 19,46 USD mai mult. Pentru T4 2026, ipoteza a fost ridicată de la 75,77 USD la 99,62 USD.

Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat revizia din noiembrie printr-o reevaluare semnificativă în sus a prețurilor la energie. Descompunerea creșterii de 1,3 puncte procentuale pentru prognoza din decembrie este: carburanți +0,8 pp, electricitate și gaze naturale +0,3 pp, inflație de bază +0,5 pp, legume, fructe și ouă –0,2 pp. Carburanții reprezintă cea mai mare pondere a revizuirii, din cauza creșterii prețurilor petrolului, a perturbărilor în aprovizionarea cu produse rafinate, în special motorină, și a aprecierii dolarului. Inflația de bază contribuie cu 0,5 puncte procentuale, în parte din cauza depreciării leului și a unor creșteri temporare de prețuri, nu doar a costurilor energetice. Corecțiile cursului au fost legate de criza politică, iar BNR notează că competitivitatea prețurilor nu s-a deteriorat.

Noile ipoteze ale BNR reduc prețul Brent la 93 USD în T1 2027, 89 USD în T2, 85 USD în T3, 82 USD în T4 și 76,64 USD în T3 2028, pe baza cotațiilor futures de la 12 octombrie. Aproximativ un sfert din prognoza de inflație pentru decembrie 2026 provine direct din prețurile mai mari ale petrolului și produselor rafinate, la care se adaugă efectele indirecte asupra producției, transportului și distribuției. De la data prognozei, prețul petrolului a scăzut la 90 USD. Menținerea acestui nivel ar reduce inflația pe termen scurt, dar ar crește presiunea din partea carburanților în a doua jumătate a lui 2027, când scenariul BNR prevede prețuri sub 90 USD. Mecanismul de protecție a consumatorilor de gaze naturale expiră la 31 martie 2027, fără decizie oficială pentru perioada următoare. Prognoza presupune prețuri pentru gospodării menținute la nivelul proiectat pentru finalul lui 2026, deși nivelul a fost revizuit în sus față de august. BNR avertizează că liberalizarea pieței gazelor ar putea împinge inflația în sus, în funcție de prețul de referință al gazului din Neptun Deep sau de cotațiile futures pentru aprilie 2027. Scenariul BNR construiește traiectoria prețului Brent pe baza futures de la 12 octombrie și include presupuneri favorabile atât pentru petrol, cât și pentru gaze, care nu sunt în controlul băncii. Ipoteza pentru gaze presupune menținerea prețurilor casnice la nivelul proiectat pentru finalul lui 2026 pe tot parcursul lui 2027, deși nivelul a fost revizuit semnificativ în sus față de august, iar după aprilie prețurile nu vor crește suplimentar. BNR avertizează că liberalizarea pieței gazelor ar putea determina o creștere suplimentară a inflației, în funcție de prețul de preempțiune al gazului din Neptun Deep sau de cotațiile futures pentru aprilie 2027, care sunt mai mari.

Guvernatorul a explicat menținerea ratei dobânzii prin decalajul negativ al PIB, considerat puternic negativ, iar cererea fiind deja scăzută. Veniturile reale ale gospodăriilor au scăzut cu circa 3% între T2 2025 și T2 2026, iar gospodăriile cu angajați au pierdut circa 6% în termeni reali. Decalajul de producție este mai mic decât estimarea din august, revizuit spre valori mai puțin negative după recalcularea PIB-ului pentru 2018-2025. Gap-ul mediu în 2026 este sub -3%, cu minimul de -3,2% în T3-T4, iar efectul său dezinflatorist este mai slab decât anterior. Rata de politică monetară de 6,50% este sub inflația din octombrie de 6,94% și sub prognoza pentru decembrie, generând o rată reală negativă. Condițiile monetare sunt mai stimulative în T4 2026 decât estimase BNR în august și ar deveni restrictive abia din T1 2027. Companiile continuă să se aștepte la creșteri de preț în următoarele trei luni, iar așteptările de inflație au fost revizuite în sus, riscurile pe termen mediu fiind înclinate ascendent. Potrivit calculelor BURSA, venitul real al gospodăriilor a scăzut cu aproximativ 3% între T2 2025 și T2 2026: veniturile nominale au crescut cu 7,4%, prețurile cu aproximativ 10,7%. BNR subliniază că rata reală negativă și condițiile monetare stimulative în T4 2026, urmate de restricționare abia din T1 2027, reflectă strategia de a nu reduce cererea într-un context de gap negativ al PIB. Decalajul de producție estimat pentru 2026 este în medie sub -3%, cu un minim de -3,2% în T3-T4, după revizuirea seriei de PIB 2018-2025, iar efectul său de frânare a inflației este mai redus decât se anticipase anterior. Veniturile reale ale gospodăriilor cu angajați au scăzut cu circa 6% între T2 2025 și T2 2026, susținând evaluarea BNR privind cererea slabă. Rata reală negativă este susținută de faptul că rata de politică de 6,50% este sub inflația din octombrie de 6,94% și sub prognoza pentru decembrie 2026. Condițiile monetare devin restrictive abia din primul trimestru al anului 2027, după decizia de menținere a ratei dobânzii din 12 noiembrie 2026. Riscurile pentru inflație pe termen mediu sunt orientate în sus, conform BNR.

Cheltuielile gospodăriilor pentru locuință, apă, energie și gaze au ajuns la 16,5% din consum în T2 2026, față de 13,7% în urmă cu un an, iar la pensionari ponderea a crescut de la 15% la 17,9%. Dacă prețurile petrolului nu scad și gazele cresc după 31 martie 2027, costurile firmelor și cheltuielile bugetare din schemele de protecție cresc, iar gospodăriile cu venituri reale în scădere rămân cele mai expuse. Rata reală a dobânzii negative erodează puterea de cumpărare a economiilor folosite ca tampon fiscal. Prognoza BNR depinde de prețurile petrolului și gazelor, pe care banca nu le controlează, dar poate influența cererea prin rata de politică monetară. Dacă ipotezele nu se materializează, revenirea inflației în intervalul țintei, proiectată pentru T1 2028, riscă să fie amânată. Ponderea cheltuielilor pentru locuință, apă, energie și gaze în consumul gospodăriilor a crescut de la 13,7% în T2 2025 la 16,5% în T2 2026, iar la pensionari de la 15% la 17,9%. Inflația erodează puterea de cumpărare a economiilor bancare folosite ca tampon în perioada de consolidare fiscală, ceea ce afectează în principal gospodăriile cu venituri reale în scădere. Revenirea inflației în intervalul țintei este proiectată pentru primul trimestru al anului 2028, iar amânarea este posibilă dacă prețul petrolului rămâne la 90 USD sau gazele cresc după 31 martie 2027.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni, 16 noiembrie 2026, revizuirea în creștere a prognozei de inflație pentru finalul anului curent, de la 6,1% la 7,4%, conform noului Raport trimestrial asupra inflației. De asemenea, estimarea pentru sfârșitul anului 2027 a urcat la 3,7%, față de 3,4% cât anticipa banca centrală anterior. Evoluția este influențată în principal de scumpirea energiei și a combustibililor, precum și de reintensificarea tensiunilor geopolitice.

În cadrul conferinței de prezentare, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că românii nu trebuie să se aștepte la o „explozie a prețurilor” în perioada sărbătorilor de iarnă, subliniind că eventualele ajustări vor rămâne în limite normale. Acesta a explicat că rata anuală a inflației IPC va înregistra o ușoară creștere până la sfârșitul anului, dar prețurile vor fi relativ stabile sau vor avea creșteri normale, ca în anii precedenți.

Revenirea inflației în intervalul de variație al țintei este amânată cu un trimestru, urmând să aibă loc în primele trei luni ale anului 2028, iar pentru septembrie 2028 este proiectată o rată de 2,5%. Revizuirea în sus reflectă presiunile persistente asupra inflației de bază și scumpirea energiei, efecte parțial compensate pe termen scurt de evoluția favorabilă a prețurilor volatile ale alimentelor.

Analiza băncii centrale evidențiază faptul că aproximativ 80% din revizuirea în sus a inflației pentru sfârșitul anului 2026 este generată de prețurile la combustibili, energie electrică și gaze naturale. Pe piața carburanților, scumpirea petrolului a fost amplificată de blocajele din oferta de produse rafinate, în special motorină, și de aprecierea dolarului american. În sectorul electric, presiunile provin din majorarea prețurilor angro și limitările producției interne, accentuate de deficitul hidrologic recent.

În ceea ce privește gazele naturale, transmiterea scumpirilor către consumatorii casnici este atenuată pe termen scurt de schemele de protecție și achizițiile anticipate ale furnizorilor. Mugur Isărescu a mai menționat că prognozele au fost realizate pe baza datelor disponibile la 1 noiembrie, când cotația țițeiului depășea 100 de dolari pe baril, menționând că ulterior aceasta a coborât spre 90 de dolari.

În alte ordine de idei, guvernatorul BNR a respins scenariul unui nou acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), afirmând că nu este cazul României deoarece țara dispune de rezerve valutare suficiente (aproximativ 60 de miliarde). El a subliniat că prioritatea trebuie să fie menținerea credibilității internaționale, atragerea investițiilor străine, a fondurilor europene și respectarea țintei de deficit bugetar pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele de capital.

Totodată, a fost reamintit că în ședința din 12 noiembrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei pentru facilitatea de creditare la 7,50% și a celei pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: