BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, inflația lunară urcând la 6,94% în octombrie

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia a fost însoțită de păstrarea ratelor pentru facilitățile Lombard (7,50%) și de depozit (5,50%), precum și a nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii. Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în vară. Inflația IAPC (armonizată) a scăzut în octombrie la 7,0%, de la 9,2% în iunie. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut constantă în septembrie 2026 la 6,2%, reducându-se cu 2,1 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului precedent, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte și scăderii prețurilor materiilor prime agroalimentare.

În luna octombrie 2026, rata anuală a inflației s-a mărit la 6,94%, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor și ca efect al creșterii prețurilor lichidelor finite de origine fossilă (LFO).

Datele statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul II 2026, după comprimarea acesteia cu 0,1% în primul trimestru, prelungind trendul de adâncire moderată a deficitului de cerere agregată. Activitatea economică arată o redresare moderată pe ansamblul semestrului II 2026, cu aportul agriculturii, dar cu o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III 2026 față de anul precedent. Pe piața muncii, rata șomajului BIM a revenit la 6,4% în trimestrul III 2026, de la media de 6,8% a trimestrului precedent. Totuși, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a întrerupt trendul descendent, înregistrând o creștere notabilă în octombrie. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026 la 8,2%, cu creditul în lei continuându-și trendul ascendent și ponderea sa menținându-se la 66,8%.

Raportul asupra inflației indică o ușoară majorare a ratei anuale în ultimele luni ale anului curent, pe fondul scumpirii combustibililor și evoluției cursului leu/euro, urmată de o traiectorie descrescătoare care va permite reintrarea în ținta de 2,5%-4,5% în trimestrul I 2028. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică continuă să genereze incertitudini și riscuri la adresa activității economice și a inflației pe termen mediu.

Consiliul de administrație reiterează că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin fonduri europene, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și creșterea sustenabilă.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie a fost însoțită de menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, instituția de emis a hotărât să păstreze neschimbate nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială pe ansamblul trimestrului III 2026, coborând de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în vara anului 2025.

În luna octombrie 2026, rata anuală a inflației s-a majorat la 6,94%, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor și ca efect al creșterii prețurilor lichidelor finite de origine fosilă (LFO). De asemenea, rata anuală a inflației calculate pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut în octombrie la 7,0%, de la 9,2% în iunie 2026. Stagnarea activității economice din trimestrul II 2026 a prelungit trendul de adâncire moderată a deficitului de cerere agregată. Totuși, economii au înregistrat o redresare moderată în trimestrul III 2026, susținută în special de sectorul agricol, deși s-a constatat o deteriorare a evoluției PIB în acest trimestru față de anul precedent. Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în trimestrul III 2026, iar producția industrială și-a atenuat contracția, în condițiile în care volumele exporturilor s-au menținut constante. Deficitul balanței comerciale și al contului curent și-au accelerat creșterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II, datorită înrăutățirii raportului de schimb. Pe piața muncii, rata șomajului BIM a scăzut la 6,4% în trimestrul III 2026, de la media de 6,8% a trimestrului precedent. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a întrerupt trendul descendent al ultimelor șase trimestre, înregistrând o creștere notabilă în octombrie, în condițiile unei evoluții ascendente la nivelul principalelor ramuri. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026 la 8,2%. Creditul în lei a continuat să-și prelungească trendul ascendent, având o pondere de 66,8% în totalul creditului către sectorul privat.

Raportul asupra inflației ediția noiembrie 2026 indică o ușoară majorare a ratei anuale în ultimele luni ale anului curent, ca urmare a scumpirii combustibililor, energiei și a evoluției cursului leu/euro. Prognoza prevede însă o traiectorie gradual descrescătoare, inflația urmând să reintră în intervalul țintei de 2,5%-4,5% în trimestrul I al anului 2028. BNR avertizează că incertitudinile persistă din cauza evoluției prețului energiei, a cotației petrolului și a măsurilor de consolidare bugetară. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează riscuri suplimentare pentru activitatea economică și inflație pe termen mediu. Utilizarea la maximum a fondurilor europene este considerată esențială pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie a fost însoțită de menținerea ratelor pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, instituția de emis a hotărât să păstreze neschimbate nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Economii care au participat la sondajul Bloomberg se așteptau în unanimitate ca BNR să mențină rata de politică monetară neschimbată la ședința de joi, ultima din 2026. BCR vede o reducere a ratei cheie la ședința din mai 2027, dar cu condiția continuării consolidării fiscale în România și a încheierii ciclului de înăsprire monetară în zona euro, așa cum anticipează în prezent piețele.

Dobânda efectivă de politică monetară a urcat la 6,07% în octombrie, de la nivelul de 5,50% al facilității de depozit, care a fost dobânda relevantă pentru condițiile monetare începând din august 2025, mai notează BCR. Sectorul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate de 1,7 miliarde de lei în octombrie, față de un exces de 20-30 de miliarde de lei în precedentele două luni. Traiectoria pe termen mediu a EUR/RON va depinde, în cele din urmă, de credibilitatea eforturilor de consolidare fiscală și de stabilitatea mediului politic. Având în vedere că transmiterea deprecierii cursului în inflație este estimată la 0,3 puncte procentuale, vedem un spațiu limitat pentru o depreciere suplimentară a leului.

Ungaria și România rămân pe o traiectorie diferită. Ambele ar trebui să se îndrepte în continuare spre dobânzi mai mici, dar abia după stabilizarea contextului geopolitic și după ce șocul energetic nu va mai pune în pericol monedele sau anticipațiile inflaționiste. Per ansamblu, divergența politicilor monetare va rămâne una dintre temele definitorii ale regiunii anul viitor. În situația în care inflația va fi și mai persistentă în regiune, ING estimează că băncile centrale ar putea veni cu majorări de dobândă suplimentare. În cazul României, având în vedere că atât inflația, cât și dobânda sunt cele mai ridicate, BNR ar urma să aștepte mai multe dovezi că inflația este pe o traiectorie descendentă înainte de a veni cu prima reducere a ratei cheie.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia a fost însoțită de menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și a nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară, în ședința de joi, așa cum se așteptau și analiștii.

În luna octombrie 2026, rata anuală a inflației s-a mărit la 6,94%, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor și ca efect al creșterii prețurilor lichidelor finite de origine fosilă (LFO). Rata anuală a inflației calculate pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut în octombrie la 7,0%, de la 9,2% în iunie 2026. Rata anuală a inflației s-a mărit în septembrie la 6,61 la sută, de la 6,17 la sută în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor și gazelor naturale. Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială, de la 10,42 la sută în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în lunile iulie și august 2025. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut constantă în septembrie 2026, la 6,2 la sută, dar s-a redus cu 2,1 puncte procentuale față de nivelul de la finele trimestrului precedent, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte și scăderii prețurilor materiilor prime agroalimentare. În luna octombrie 2026, rata anuală a inflației s-a mărit la 6,94 la sută, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor, precum și ca efect al creșterii prețurilor LFO. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut în octombrie 2026 la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută în iunie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,0 la sută în octombrie 2026, de la 9,8 la sută în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3 la sută în octombrie 2026, de la 8,6 la sută în iunie 2026.

Raportul asupra inflației ediția noiembrie 2026 indică o ușoară majorare a ratei anuale în ultimele luni ale anului curent, ca urmare a scumpirii combustibililor, energiei și a evoluției cursului leu/euro. Prognoza prevede însă o traiectorie gradual descrescătoare, inflația urmând să reintră în intervalul țintei de 2,5%-4,5% în trimestrul I al anului 2028. În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor așteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor și energiei și din evoluția cursului de schimb al leului. Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali.

Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul II 2026, după comprimarea acesteia cu 0,1 la sută în primul trimestru a anului. Economii au înregistrat o redresare moderată în trimestrul III 2026, susținută în special de sectorul agricol, deși s-a constatat o deteriorare a evoluției PIB în acest trimestru față de anul precedent. Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în trimestrul III 2026, iar producția industrială și-a atenuat contracția. Deficitul balanței comerciale și al contului curent și-au accelerat creșterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II. Consumul populației continuă să fie sub presiune, deși scăderea vânzărilor cu amănuntul s-a temperat în trimestrul III. Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul II 2026, după comprimarea acesteia cu 0,1 la sută în primul trimestru a anului, evoluție ce implică prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat. Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat considerabil contracția în trimestrul II 2026, la -0,2 la sută, de la -1,2 la sută în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix. Deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt totuși trendurile de scădere în termeni anuali pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb. Cele mai recente date și analize indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului II 2026, inclusiv cu aportul însemnat al agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III 2026 în raport cu perioada similară a anului precedent. Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în termeni anuali în trimestrul III 2026, volumul lucrărilor de construcții și-a mărit în iulie-august dinamica anuală de două cifre foarte ridicată, iar producția industrială și-a atenuat vizibil în același interval contracția față de perioada similară a anului anterior. Deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au accelerat semnificativ creșterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II 2026.

Pe piața muncii, rata șomajului BIM a scăzut la 6,4% în trimestrul III 2026, de la media de 6,8% a trimestrului precedent. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a întrerupt trendul descendent al ultimelor șase trimestre, înregistrând o creștere notabilă în octombrie. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026 la 8,2%, cu creditul în lei continuându-și trendul ascendent și ponderea sa menținându-se la 66,8%. Piața muncii arată semne mixte: numărul salariaților a scăzut ușor, iar intențiile de angajare s-au redus în octombrie. Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în iulie și august 2026, dar și o corecție descendentă semnificativă a ratei șomajului BIM în trimestrul III 2026, care a revenit la 6,4 la sută. Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut însă în octombrie, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a întrerupt trendul descendent din ultimele 6 trimestre, înregistrând o creștere notabilă. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026, la 8,2 la sută, în condițiile în care ritmul componentei în lei și-a prelungit trendul lent ascendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut totuși la 66,8 la sută.

Incertitudini și riscuri notabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică. BNR avertizează că ajustarea fiscală și criza energetică vor continua să afecteze cererea internă, în timp ce absorbția fondurilor europene este considerată esențială pentru compensarea efectelor negative și susținerea investițiilor. Banca centrală reiterează că este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Dobânzile din piața monetară și randamentele titlurilor de stat se mențin la niveluri ridicate, iar cursul leu/euro a rămas pe palierul superior atins la începutul lunii octombrie. Banca centrală indică drept principale surse de incertitudine evoluția prețurilor la energie și petrol, conflictul din Orientul Mijlociu, măsurile viitoare de consolidare bugetară și efectele acestora asupra consumului, companiilor și costurilor de finanțare. În acest context, absorbția fondurilor europene este considerată esențială pentru compensarea efectelor negative asupra economiei și susținerea investițiilor și reformelor structurale. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit ascensiunea relativ pronunțată în primele zile din octombrie 2026, iar apoi s-au menținut la niveluri semnificativ superioare celor atinse în precedentele trei trimestre. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au rămas vizibil deasupra valorilor din primele două luni ale trimestrului III 2026, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul de schimb leu/euro a revenit rapid și a tins apoi să se mențină pe palierul pe care a urcat în debutul lunii. Incertitudini și riscuri decurg însă pe mai departe din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale. Incertitudini rămân, de asemenea, asociate măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri notabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică. În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 19 ianuarie 2027. Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 16 noiembrie 2026 ora 11.00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 24 noiembrie 2026, la ora 15:00. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 19 ianuarie 2027.