Pe Calea Moșilor, una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, cad cărămizi și bucăți de fațadă pe trotuare, chiar și în lipsa unui cutremur. Zeci de clădiri de pe această stradă figurează în evidențele Primăriei Capitalei privind imobilele expertizate seismic, dintre care 11 sunt încadrate în cea mai gravă clasă de risc. Cutremurul de magnitudine 5,7 produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2026 readuce în atenție situația sutelor de construcții vulnerabile din București, dar și din alte mari orașe ale României. Cad cărămizi și bucăți de fațadă pe Calea Moșilor din București. Pe această stradă, 11 clădiri sunt încadrate în cea mai gravă clasă de risc seismic.
Un bucureștean care circula marți, 17 noiembrie, pe Calea Moșilor a scăpat la limită după ce mai multe bucăți desprinse din fațada unei clădiri vechi au căzut chiar în fața lui. Bărbatul a fotografiat atât imobilul, cât și fragmentele căzute pe trotuar și a publicat imaginile pe grupul de Facebook „Sector 2 – Informații și dezbateri”, cerând intervenția autorităților.
„Calea Moșilor se dărâmă, la propriu, în capul oamenilor”, a scris acesta, potrivit B365.ro.
La doar o zi după incident, Bucureștiul a fost zguduit de un cutremur cu magnitudinea de 5,7 produs în zona seismică Vrancea. Deși autoritățile nu au raportat pagube materiale în Capitală, seismul readuce în atenție starea clădirilor care reprezintă un pericol pentru locatari și trecători chiar și în absența unui cutremur. Numai pe Calea Moșilor, 11 imobile sunt încadrate în cea mai gravă clasă de risc seismic.
Pe porțiunea veche a Căii Moșilor, numeroase clădiri construite în secolele al XIX-lea și al XX-lea se află într-o stare avansată de degradare. Pereții exteriori sunt deteriorați, geamurile sunt sparte, acoperișurile se degradează, iar în unele balcoane au crescut copaci. Alte imobile poartă urmele unor incendii. Toate acestea se întâmplă la câteva sute de metri de zonele turistice ale Centrului Istoric al Capitalei. Porțiunea de 480 de metri dintre strada Bărăției și Bulevardul Hristo Botev face parte dintr-o zonă protejată din punct de vedere urbanistic, însă numeroase construcții au fost abandonate și lăsate să se degradeze.
Potrivit ultimelor date centralizate de Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, actualizate la 19 mai 2026, pe Calea Moșilor existau 46 de imobile cuprinse în evidențele municipalității. Dintre acestea, 11 erau încadrate în clasa I de risc seismic, șapte în clasa a II-a, 26 în vechile categorii de urgență, iar două figurau ca fiind consolidate. Clădirile încadrate în cea mai gravă clasă de risc seismic sunt cele de la numerele 71, 73, 74, 80, 82, 84, 92, 96, 126, 131 (corpul A) și 149.
Unele dintre acestea au o vechime de peste 140 de ani. Imobilele de la numerele 71 și 73 au fost construite înainte de 1880, cel de la numărul 74 datează din 1890, iar cel de la numărul 84 a fost ridicat în jurul anului 1864. Există și clădiri ale căror expertize tehnice datează încă din 1993. În octombrie 2026, Consiliul General al Municipiului București a aprobat consolidarea a 13 imobile din Capitală, printre care și clădirea publică situată pe Calea Moșilor, la numărul 92.
Cutremurul produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea, a fost resimțit puternic în București și în numeroase alte localități din România. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a trimis echipe pentru verificări în București și în opt județe. Nu au fost semnalate pagube materiale în urma acestor verificări, însă mai multe persoane au avut nevoie de ajutor medical, în special din cauza atacurilor de panică. În județul Buzău, o persoană a fost lovită de o piesă de mobilier căzută în timpul seismului.
Potrivit Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru anul 2026, aprobat de Consiliul General al Municipiului București pe 30 septembrie, cutremurul reprezintă principalul risc pentru Capitală, arată o analiză publicată de News.ro.
Documentul municipal arată că 415 clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic, 491 în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 12 în clasa a IV-a. Alte 116 clădiri figurează ca fiind consolidate, 1.458 sunt încadrate în vechile categorii de urgență, iar pentru 144 de imobile nu este consemnată o încadrare în aceste categorii sau în clasele de risc seismic. Aceste cifre reflectă situația construcțiilor deja evaluate, nu numărul total al clădirilor vulnerabile din București.
Documentul municipal semnalează existența a aproximativ 321 de blocuri de locuințe cu cel puțin cinci niveluri, construite înainte de 1945 și care nu beneficiază de măsuri antiseismice adecvate.
În București există numeroase clădiri ridicate înainte de introducerea normelor moderne de proiectare antiseismică. Unele au trecut prin cutremurele puternice din secolul trecut, au suferit modificări de-a lungul deceniilor sau nu au fost evaluate conform standardelor actuale.
Cutremurul din 4 martie 1977, în urma căruia peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața în România, a determinat schimbarea normelor de construcție. Cele mai multe victime și cele mai importante distrugeri au fost înregistrate atunci în București.
Noile reguli nu au rezolvat însă problema imobilelor construite anterior. Multe dintre acestea sunt locuite și în prezent sau găzduiesc spații comerciale, birouri și instituții.
Într-o prezentare recentă a programului de consolidare, autoritățile au anunțat existența a 15 șantiere în lucru, finanțate prin programe naționale și din bugetul local, potrivit News.ro.
Diferența dintre numărul clădirilor vulnerabile și cel al imobilelor în care se desfășoară efectiv lucrări rămâne considerabilă. Consolidarea unui bloc de locuințe presupune obținerea acordurilor necesare, realizarea expertizelor și a proiectelor tehnice, obținerea finanțării, organizarea licitațiilor și mutarea temporară a locatarilor.
În cazul monumentelor istorice, procedurile sunt și mai complicate, iar costurile pot fi mai mari din cauza stării avansate de degradare și a obligației de a păstra elementele arhitecturale protejate.
Consecințele unui cutremur puternic în București nu s-ar limita la avarierea sau prăbușirea unor clădiri. Capitala dispune de aproximativ 910 kilometri de rețea de gaze, peste 2.050 de kilometri de conducte de apă și aproximativ 437 de kilometri de rețea de termoficare. În București se află peste 450 de unități de învățământ, aproximativ 562 de unități sanitare, dintre care 55 de spitale, și peste 45 de hoteluri mari.
Documentul aprobat de municipalitate indică, de asemenea, o vulnerabilitate medie pentru aproximativ 35 de kilometri din rețeaua de metrou. Avarierea conductelor de gaze poate provoca incendii, întreruperea alimentării cu apă poate afecta activitatea spitalelor, iar blocarea străzilor cu resturi provenite din clădirile avariate poate îngreuna accesul echipelor de salvare.
În funcție de amploarea avariilor, problemele de alimentare cu utilități și cele de transport ar putea dura mai multe zile sau chiar săptămâni.
Bucureștiul nu este singurul oraș din România în care există numeroase construcții vulnerabile la cutremure. Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic semnalează astfel de probleme în numeroase localități, în special în zonele lor istorice, iar printre acestea se numără Focșani, Buzău, Ploiești, Câmpina, Târgoviște, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galați, Brăila, Tulcea, Iași, Vaslui, Bârlad, Constanța, Slobozia, Reșița, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, Bacău, Brașov și Botoșani.
Una dintre situațiile care atrag atenția este cea din Ploiești. Potrivit inventarului realizat de primărie în 2023, dintre cele 189 de clădiri aflate în evidență, 70 erau încadrate în clasa I de risc seismic, 94 în clasa a II-a și 25 în clasa a III-a.
La Iași, lista publicată în aprilie 2015 cuprindea 408 clădiri, dintre care 11 în clasa I, nouă în clasa a II-a, 125 în clasa a III-a și 24 în clasa a IV-a. Restul imobilelor figurau în alte categorii administrative.
La Craiova, dintre cele 247 de imobile inventariate, șase sunt încadrate în clasa I de risc seismic, 15 în clasa a II-a, 187 în clasa a III-a și 38 în clasa a IV-a.
În Focșani, în apropierea zonei seismice Vrancea, inventarul cuprinde 63 de clădiri. Una este încadrată în clasa I de risc seismic, 49 în clasa a III-a, 12 nu sunt încadrate în clase de risc, iar una a fost consolidată.
La Galați figurează în evidențe 66 de imobile, dintre care trei în clasa I, 22 în clasa a II-a, 39 în clasa a III-a, unul în clasa a IV-a și unul neîncadrat.
În Tulcea, dintre cele 123 de clădiri inventariate, una este încadrată în clasa I, 29 în clasa a II-a, 92 în clasa a III-a și una în clasa a IV-a.
La Constanța, conform listei din februarie 2025, dintre cele 81 de clădiri aflate în evidența autorităților, cinci sunt încadrate în clasa I, 23 în clasa a II-a și 53 în clasa a III-a.
În Brașov, lista din martie 2025 cuprindea 51 de clădiri, dintre care două în clasa I, șapte în clasa a II-a și 42 în clasa a III-a.
La Piatra Neamț sunt inventariate 51 de imobile, dintre care 13 în clasa a II-a și 38 în clasa a III-a.
În Alexandria, dintre cele 32 de clădiri aflate în evidențe, patru sunt încadrate în clasa I, trei în clasa a II-a și 25 în clasa a III-a.
Datele provin însă din inventare realizate în perioade diferite. Numărul mai mic al clădirilor înscrise pe listele unei primării nu înseamnă neapărat că orașul respectiv este mai sigur, ci poate indica faptul că mai puține construcții au fost expertizate.
Clădirile încadrate în clasa I de risc seismic prezintă un risc ridicat de prăbușire totală sau parțială la cutremurul de referință stabilit prin normele de proiectare.
În clasa a II-a sunt încadrate construcțiile care pot suferi avarii majore, care pun în pericol siguranța oamenilor, dar a căror prăbușire este considerată puțin probabilă.
Clasa a III-a cuprinde clădirile care pot suferi avarii moderate, iar clasa a IV-a include construcțiile care ar trebui să se comporte la cutremur asemănător celor proiectate conform normelor actuale.
Vechile categorii de urgență U1, U2 și U3, care apar încă în evidențele autorităților, nu sunt automat echivalente cu actualele clase de risc seismic.
Bucureștenii pot consulta lista oficială a imobilelor expertizate seismic, publicată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și actualizată la 6 octombrie 2026. Locuitorii celorlalte orașe pot consulta inventarele publicate de autoritățile locale. Absența unei clădiri de pe aceste liste nu înseamnă însă că aceasta este sigură în cazul unui cutremur puternic. Este posibil ca imobilul să nu fi fost expertizat niciodată.
Vechimea construcției, modificările aduse structurii de rezistență, avariile suferite în timpul cutremurelor anterioare și degradările vizibile sunt factori care trebuie analizați de specialiști.
România are deja o legislație privind reducerea riscului seismic, strategii naționale și programe de finanțare. Identificarea tuturor construcțiilor vulnerabile, accelerarea consolidărilor și găsirea unor soluții pentru relocarea temporară a locatarilor rămân însă probleme pe care autoritățile trebuie să le rezolve înaintea producerii unui cutremur major.