Evenimentul va fi transmis în direct pe platformele Profit.ro și la postul de televiziune Prima News.
Călin Costinaș este co-fondator Hambar și are peste 20 de ani de experiență în dezvoltarea și scalarea businessurilor, fiind anterior Deputy CEO al Profi Rom Food. Experiența sa i-a oferit o perspectivă directă atât asupra nevoii tot mai mari a consumatorilor pentru produse locale și autentice, cât și asupra dificultăților cu care se confruntă micii producători pentru a ajunge la o piață suficient de largă.
La Hambar, Călin își concentrează experiența către producătorii și antreprenorii locali care, prin dimensiune sau specificul produselor lor, nu se încadrează în modelele clasice ale marilor rețele de retail. Hambar își propune să le ofere, printr-un marketplace online, o cale alternativă de acces la consumatori și instrumentele necesare pentru a-și dezvolta și scala businessurile.
Hambar este platforma care conectează producătorii locali cu oamenii care îi caută. Mulți producători din România fac mâncare bună, cu răbdare și pricepere, dar drumul lor până la oameni e greu, așa că rămân la târguri, în piețe și în grupuri online. Iar cei care caută produse locale bune le găsesc greu și nu știu în cine să aibă încredere.
Hambar selectează producătorii și îi verifică la sursă: echipa de curatoriere merge la fața locului și se uită la om, la loc și la modul de producție. Platforma construiește apoi infrastructura de care au nevoie produsele lor ca să poată fi descoperite, cumpărate și livrate simplu și în condiții sigure. Comanda pleacă direct de la producător, fără depozit la mijloc.
Hambar s-a lansat în octombrie 2026 cu peste 250 de producători locali și peste 4.000 de produse, în 10 categorii. Produsele vin din toată țara, iar livrarea acoperă România și Uniunea Europeană. Ecosistemul include două aplicații, Hambar și Hambar Producător, disponibile în App Store și Google Play, precum și o versiune desktop.
Finalul anului agricol 2026 este momentul bilanțului și al deciziilor pentru 2027: ce a funcționat, unde sunt blocajele și ce investiții au prioritate.
Accesul la apă, finanțare și piețe de desfacere cere soluții concrete, care să ajute fermierii să își protejeze producția și profitabilitatea.
Ultima parte a perioadei de programare PAC 2023–2027 aduce în prim-plan implementarea investițiilor, în timp ce pregătirea politicii agricole de după 2027 cere o poziție clară din partea României.
Este momentul să aducem la aceeași masă fermierii, autoritățile, finanțatorii, procesatorii și retailerii pentru a stabili prioritățile care pot transforma potențialul agriculturii românești în rezultate.
Aproape 1 din 3 ferme din UE se află în România — aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole.
9 din 10 ferme românești au mai puțin de 5 hectare.
1% dintre ferme lucrează peste jumătate din suprafața agricolă utilizată a țării.
12,6 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată — 8% din totalul Uniunii Europene.
32,6% din fermele UE, dar 3,7% din producția standard.
Un contrast care arată miza modernizării și a creșterii valorii economice a agriculturii.
1. Bilanțul anului agricol 2026 — ce a însemnat acest an pentru producție, costuri și profitabilitatea fermelor? Cu ce perspective intrăm în 2027?
2. Finanțarea agriculturii — acces la credite, garanții și cofinanțare. Cum susținem atât activitatea curentă, cât și investițiile pe termen lung?
3. Planul Strategic PAC 2023–2027 — de la proiecte aprobate la investiții funcționale. Unde sunt blocajele și ce poate fi accelerat?
4. Politica Agricolă Comună după 2027 — ce interese trebuie să apere România în negocierea viitorului sprijin european?
5. Apa și riscurile climatice — irigații, gestionarea resurselor de apă, asigurări și soluții de adaptare a fermelor.
6. Prețurile produselor agricole — cum își pot proteja fermierii marjele într-o piață volatilă? Rolul depozitării, al contractelor și al asocierii.
7. De la fermă la raft — ce condiții trebuie îndeplinite pentru o prezență mai puternică a produselor românești în retail?
8. Digitalizarea și inteligența artificială — ce tehnologii reduc efectiv costurile și în cât timp se recuperează investiția?
9. Zootehnia — investiții în ferme, sănătatea animalelor și integrarea cu procesarea. Ce soluții pot susține dezvoltarea producției locale?
10. Tinerii fermieri și forța de muncă — acces la teren, capital și pregătire profesională. Cine preia fermele și cine va lucra în agricultura viitorului?
11. Cooperativele agricole — cum construim modele viabile pentru achiziții comune, depozitare, procesare și negocierea vânzărilor?