Un program european oferă persoanelor eligibile din Oltenia posibilitatea de a se testa gratuit pentru depistarea cancerului colorectal și de a beneficia, dacă rezultatul o impune, de colonoscopie gratuită, inclusiv cu anestezie și transport asigurat.
Cancerul colorectal nu doare întotdeauna la început, nu anunță neapărat prin simptome evidente că s-a instalat și, tocmai de aceea, poate fi descoperit târziu. Există o modalitate simplă prin care poate fi depistată din timp prezența unor sângerări digestive care ar putea indica o problemă serioasă. În Oltenia, în anumite localități considerate defavorizate, testarea este gratuită, iar persoanele care au nevoie de investigații suplimentare pot beneficia de un întreg traseu medical fără costuri.
Oamenii refuză investigațiile. Unii se tem de colonoscopie, alții sunt convinși că nu au nimic, iar alții preferă să ignore simptomele sau să se trateze după sfaturile primite de la persoane fără pregătire medicală.
Aceasta este realitatea cu care se confruntă medicul de familie Marius-Ionuț Puenea, implicat în programul regional de screening pentru cancer colorectal ROCCAS 4 SVO.
„Mă credeți că avem rată de refuz destul de mare?”, spune medicul, povestind despre dificultatea de a-i convinge pe pacienți să accepte chiar și o investigație care nu presupune durere, nu necesită deplasări complicate și nu îi costă nimic.
Programul ROCCAS 4 SVO se desfășoară în județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea și urmărește depistarea precoce a cancerului colorectal, prin implicarea medicilor de familie.
Persoanele eligibile sunt vizate cu vârsta între 50 și 74 de ani, cu domiciliul sau reședința în regiunea SV Oltenia și apartenență la grupuri vulnerabile sau zone defavorizate. Ele sunt evaluate inițial de medic, care discută despre antecedentele personale și familiale. Un istoric de cancer colorectal în familie este un element important în aprecierea riscului.
„Între primele întrebări este dacă au rude de sânge care au avut cancer. În general, când au avut în familie, s-a observat că și frecvența este mare în apariția cancerului de colon”, explică medicul.
Pentru persoanele eligibile care nu au indicație directă de colonoscopie se folosește testul FIT, un test imunochimic care identifică urme de sânge în materiile fecale, invizibile cu ochiul liber.
Pacientul primește un kit special, pe care îl folosește acasă. Recoltarea se face simplu, cu ajutorul unui dispozitiv care prelevează o cantitate mică de materii fecale. Proba este identificată printr-un cod unic și ajunge la laborator pentru analiză.
„Este vorba de determinarea hemoragiei oculte”, explică medicul. Testul poate identifica sângerări digestive care nu sunt vizibile în scaun și pe care pacientul nu ar avea cum să le observe singur. Un rezultat pozitiv conduce la investigații suplimentare. Poate fi cancer, dar sângerarea poate avea și alte cauze, precum hemoroizii, diverticuloza sau alte afecțiuni digestive.
„Dacă este pozitiv, poate să fie de la o boală hemoroidală, poate să fie de la o diverticulită, poate să fie de la un polip, poate să fie de la un cancer. Și atunci, cel mai bine este să facă o colonoscopie”, spune dr. Puenea.
Pacientul nu este lăsat să se descurce singur după ce primește un rezultat pozitiv, ci este îndrumat către investigația care poate lămuri cauza sângerării, respectiv către colonoscopie.
„Dacă e pozitiv, îi oferim colonoscopia gratuită. Colonoscopia se face programat, primește un număr de telefon, de fapt e sunat de cei de acolo și îl întreabă când poate, în ce dată. Lucrurile sunt foarte flexibile”, explică medicul.
Investigația se realizează cu aparatură performantă, în cadrul circuitului organizat prin Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. Procedura se face cu anestezie, iar transportul este, de asemenea, asigurat gratuit.
„Universitatea Craiova pune cel mai bun aparat de diagnosticare la dispoziție. Rezoluție foarte bună, totul e gratuit, se face cu anestezie, într-un cadru civilizat. Sunt lucruri care, la privat, costă o grămadă de bani”, spune medicul.
Tocmai colonoscopia este cea care îi sperie pe mulți dintre pacienții invitați să participe la screening. „Când aude colonoscopie, spune: «Nu fac eu aia!»”, povestește medicul.
Pacienții nu sunt obligați să accepte investigația. Li se explică etapele, li se prezintă opțiunile și decid în cunoștință de cauză. „Toate sunt cu acceptul tău, nu te obligă nimeni”, subliniază medicul.
Un rezultat negativ nu înseamnă că pacientul nu va mai avea niciodată nevoie de screening. El trebuie să respecte intervalele de retestare recomandate de medic. În schimb, un rezultat pozitiv impune continuarea investigațiilor, nu amânarea lor.
Medicul Marius-Ionuț Puenea spune că, în cabinetul său, a reușit să testeze aproximativ 160 de persoane până la momentul discuției. Dintr-o listă de aproximativ 400 de pacienți care ar putea fi incluși în program, estimează că ar putea ajunge la 260 de persoane testate.
Nu este însă ușor să-i convingă pe toți. „Noi avem o vorbă: unii sunt de două ori mai deștepți decât medicii”, spune, cu amărăciune, medicul. În spatele refuzurilor se află, de multe ori, o combinație de teamă, rușine și lipsă de educație sanitară. Unii pacienți consideră că, dacă nu au dureri, nu au de ce să se investigheze. Alții se bazează pe propriile presupuneri sau pe sfaturile primite de oriunde altundeva, mai puțin de la medici.
„Oamenii au totuși educația aia veche: «Mie nu mi se întâmplă. Eu știu ce am, mă tratez eu»”, constată medicul.
Mai există și teama de expunere, de investigații intime sau de proceduri despre care oamenii au auzit povești neplăcute. Medicul consideră că și cadrele medicale trebuie să fie atente la felul în care comunică.
„Ignoranța asta, frica de medici, poate și medicii trebuie să aibă grijă cum vorbesc cu pacientul”, spune dr. Puenea. A văzut ce înseamnă amânarea și a văzut și ce înseamnă investigația făcută la timp. Medicul spune că, într-o rundă anterioară, din peste 200 de persoane examinate, două au fost diagnosticate cu cancer colorectal. Ambele au fost operate și sunt în viață.
„Din 200 și ceva de cazuri examinate, am avut doi cu cancer. Amândoi operați, amândoi trăiesc”, spune acesta.
Una dintre cele mai mari probleme semnalate de medic este tendința de a pune simptomele pe seama unor afecțiuni considerate banale.
Constipația, de exemplu, este adesea tratată acasă, fără ca pacientul să ia în calcul că, în anumite situații, poate ascunde o problemă mai serioasă. La fel se întâmplă cu sângerările digestive, pe care mulți le atribuie automat hemoroizilor.
„Dacă îi spui unui om: «Du-te și fă o colonoscopie pentru că ai avut sângerări», îți spune: «Nu, nu, că sunt niște hemoroizi, știu eu»”, povestește medicul.
Desigur, nu orice constipație sau sângerare înseamnă cancer. Dar simptomele persistente sau neobișnuite trebuie evaluate medical, nicidecum interpretate de pacient după propriile presupuneri. Mai mult, unele afecțiuni inflamatorii intestinale pot necesita monitorizare pe termen lung, deoarece pot crește riscul de cancer colorectal.
„Diferența dintre viață și moarte poate să fie, pentru unii, faptul că ignoră o constipație, o sângerare”, avertizează medicul.
Un alt argument adus de medic în favoarea testării pe scară largă este cel financiar. Investigațiile de screening și depistarea precoce sunt mai puțin costisitoare decât tratamentul unui cancer diagnosticat în stadii avansate.
„Costă mult mai ieftin să faci prevenție și analize oncologice decât să tratezi un cancer”, spune dr. Ionuț Puenea. Dincolo de costuri, diferența este una care privește calitatea vieții. O tumoră descoperită devreme poate fi operabilă, iar pacientul poate avea șanse mult mai bune de recuperare. În schimb, un diagnostic pus târziu poate însemna intervenții complexe, chimioterapie, radioterapie și complicații severe.
Medicul povestește și despre o pacientă care a amânat ani la rând consultul ginecologic, deși avea și o problemă cunoscută. Când a ajuns în cele din urmă la medic, boala era deja avansată, cu metastaze ganglionare. După operație și tratamente, a apărut o nouă complicație tumorală, iar starea sa s-a deteriorat.
Testele pentru depistarea sângerărilor oculte pot fi cumpărate și din farmacii, iar medicul estimează că prețul unui astfel de test este de aproximativ 60–80 de lei. Diferența majoră este că programul ROCCAS 4 SVO nu se limitează la furnizarea unui kit.
„Ce oferă în plus programul este un întreg circuit. Dacă ai un rezultat pozitiv, e altceva”, explică medicul. Mai exact, persoana este evaluată de medicul de familie, primește testul, proba este analizată în laborator, rezultatul este comunicat, iar în cazul unui rezultat pozitiv este organizată colonoscopia. Există și sprijin pentru transport.
Acesta este, de fapt, unul dintre cele mai importante avantaje, anume că pacientul nu trebuie să caute singur laboratorul, să găsească un specialist, să se programeze și să suporte costurile investigațiilor.
Pentru a afla dacă poate participa, primul pas pe care îl poate face un pacient este o discuție cu medicul de familie. Iar persoanele din localități sau zone în care medicul lor nu este implicat în proiect se pot adresa unui alt medic de familie participant, în condițiile programului.
Cancerul colorectal rămâne cel mai frecvent tip de cancer în România, cu 12.678 de cazuri noi și aproximativ 6.800 de decese estimate la nivelul anului 2024. Boala ocupă locul 1 la ambele sexe cumulat, depășind cancerul pulmonar (12.407 cazuri) și cancerul de sân (12.308 cazuri). În rândul bărbaților s-au estimat 7.683 de cazuri noi (locul 3, după cancerul de plămân și cel de prostată), iar în rândul femeilor 4.995 de cazuri noi (locul 2, după cancerul de sân).
Cât despre mortalitate, cancerul colorectal rămâne a doua cauză de deces oncologic în România, după cancerul pulmonar, cu aproximativ 6.800 de decese estimate în 2024 (circa 12,8% din totalul deceselor prin cancer).
La nivelul Uniunii Europene, datele Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC / ECIS) pentru anul 2024 confirmă o ușoară scădere generală a incidenței cancerului (-1,7% față de 2022, la un total de 2,7 milioane de cazuri noi), cancerul colorectal menținându-se al doilea cel mai frecvent diagnostic oncologic și a doua cauză de mortalitate prin cancer.