Cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac alături de o echipă de contributori, a fost lansată public la București, pe 10 noiembrie 2026. Lucrarea introduce Human Capital Conversion Gap (HCCG), un cadru de analiză conceput pentru a identifica obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie. Studiul este structurat în șapte capitole și include trei anexe metodologice, reunind date statistice oficiale, calcule economice proprii și zece măsuri concrete de politică publică www.cristinachiriac.ro.
Analiza pornește de la discrepanța dintre performanțele educaționale și rezultatele de pe piața muncii. România deține primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM, cu 42,1%. În paralel, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, semnificativ sub media europeană de 71,3%. Deși cele două procente vizează populații diferite, studiul evidențiază necesitatea urmării simultană a rezultatelor educației și a oportunităților economice ulterioare.
Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar atinge media europeană, cercetarea estimează că aproximativ 643.000 de femei ar putea fi adăugate pe piața muncii. Acest lucru ar genera o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalent cu 8,4% din PIB-ul României în 2025. Calculul păstrează constante celelalte condiții și ilustrează dimensiunea unei oportunități economice, neconstituind o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere automată.
Cadru HCCG urmărește șapte etape critice: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia. O întrerupere a activității profesionale, determinată de exemplu de lipsa accesului la servicii de îngrijire, poate avea consecințe pe termen lung: afectarea experienței profesionale, reducerea economiilor, dificultăți în accesul la finanțare și scăderi ale contribuțiilor pentru pensie. În România, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, comparativ cu 39,3% media UE.
Cercetarea propune zece măsuri de politică publică pentru valorificarea potențialului economic. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare și recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie. Pachetul de nouă măsuri cu estimări de cost necesită anual între 2,96 și 3,51 miliarde de lei în faza de construcție. A zecea măsură, privind adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, este prezentată separat, iar includerea sa într-un cost total necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.
Autoarea studiului, Dr. ec. Cristina Chiriac, doctor în economie, antreprenor și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a definit HCCG ca un instrument pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul către independența economică. „O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Chiriac, subliniind că politica fiscală a muncii cu timp parțial trebuie evaluată prin prisma efectelor asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.
Studiul semnalează dificultăți în monitorizarea efectivă a politicilor publice, marcând lipsa seriilor de date administrative publice, comparabile și separate pe gen. Pentru dezvoltarea și testarea HCCG, inclusiv prin analize comparative internaționale, sunt necesare definiții standardizate și surse statistice comparabile. Cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual dacă ocuparea feminină se apropie de media europeană, dar precizează că aceasta nu reprezintă un venit garantat al aplicării măsurilor.