ACTUALIZARE Cătălin Drulă a votat împotriva vizitelor parlamentarilor la STS și DGPI
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Cătălin Drulă, a criticat aprobarea unei solicitări prin care membrii Comisiei de Apărare urmează să se deplaseze la sediile Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI). Conform mesajului publicat pe pagina sa oficială de Facebook, Drulă a votat împotriva propunerii, alături de un coleg de la PNL.
Solicitarea, formulată de președintele Comisiei de Apărare, Eugen Weber, prevede deplasări la sediul STS pe 16 noiembrie și la sediul DGPI pe 17 noiembrie, pentru analizarea rapoartelor de activitate ale celor două instituții.
Drulă susține că parlamentarii nu ar trebui să se deplaseze la sediile serviciilor pe care trebuie să le controleze, ci reprezentanții acestora ar trebui să prezente rapoartele în fața aleșilor. Deputatul a invocat drept model Congresul Statelor Unite, unde controlul parlamentar presupune prezentarea serviciilor în fața reprezentanților legislativului.
Deputatul a remarcat faptul că rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informații (SRI) nu au mai fost dezbătute în Parlament timp de cinci ani. Drulă a solicitat reintroducerea acestor documente pe ordinea de zi a ședințelor birourilor permanente reunite, primind promisiunea că vor fi discutate la următoarea reuniune a Camerelor.
În opinia sa, controlul civil asupra serviciilor de informații este esențial pentru democrație, iar lipsa unui control parlamentar efectiv favorizează concentrarea puterii în afara instituțiilor alese. Drulă a descris această situație prin termenul „Securistan”, criticând influența pe care o atribuie unor structuri netransparente asupra statului.
ACTUALIZARE Cătălin Drulă respinge vizita parlamentarilor la sediile serviciilor de informații
Cătălin Drulă, deputat USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a criticat ferm decizia Biroului Permanent de a permite membrilor Comisiei pentru Apărare să se deplaseze la sediile Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI). Această inițiativă, promvată de președintele Comisiei, Eugen Weber, ar programa aceste deplasări pentru 16 și 17 noiembrie 2026, pentru analiza rapoartelor de activitate ale celor două instituții.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Drulă a explicat motivul votului său negativ: „E profund anormal într-o democraţie parlamentară să meargă parlamentarii, umili, la sediul serviciilor pe care chipurile le controlează”. El a reamintit că solicitarea a fost aprobată în Biroul Permanent, votând împotrivă alături de un coleg din PNL.
Vicepreședintele Camerei a invocat drept model Congresul SUA, subliniind că în sistemul american, serviciile de informații vin să își prezinte dare de seamă în fața reprezentanților poporului, nu invers. „Nu o să vezi în Congresul american că se duc docili la sediul CIA sau Secret Service”, a declarat Drulă, definind raportul instituțional corect.
De asemenea, Drulă a atras atenția asupra faptului că rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informații (SRI) nu au mai fost dezbătute în Parlament timp de cinci ani. El a solicitat reintroducerea acestora pe ordinea de zi, primind promisiunea că vor fi discutate la următoarea reuniune a Camerelor. Deputatul a avertizat că, fără un control civil efectiv, statul devine vulnerabil la capturarea de către instituții netransparente, fenomen pe care îl denumește „Securistan”.
Cătălin Drulă, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a formulat o critică fermă la adresa deciziei Biroului Permanent al camerei inferioare. Decizia respectivă prevede ca membrii Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională să se deplaseze la sediile instituțiilor de profil, anume Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI).
În urma acestei decizii, Cătălin Drulă a considerat că situația creată este „profund anormală”. Potrivit politicului, comportamentul potrivit nu ar trebui să includă deplasarea parlamentarilor la sediile serviciilor de informații pe care îi contraleză și îi controlează, ci mai degrabă o postură de supervizare fermă. El descrie această abordare ca fiind una de „supunere” sau „umilință” din partea legiuitorilor către organele pe care ar trebui să le superviseze, subliniind dezechilibrul de putere creat de astfel de protocoluri.