Câte clădiri riscă să se prăbușească la un cutremur major în România. Situația din București și cifrele pe care autoritățile încă nu le cunosc

Datele AMCCRS din octombrie 2026 și estimările privind vulnerabilitatea clădirilor din București arată amploarea problemei seismice și lipsa unui registru național integrat.

Actualizat:

Câte clădiri riscă să se prăbușească la un cutremur major în România. Situația din București și cifrele pe care autoritățile încă nu le cunosc
ACTUALIZARE Câte clădiri riscă să se prăbușească la un cutremur major în România. Situația din București și cifrele pe care autoritățile încă nu le cunosc

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie, în Vrancea readuce în atenție siguranța clădirilor din România. La nivel național, autoritățile nu cunosc încă numărul total al construcțiilor vulnerabile.

ACTUALIZARE Câte clădiri riscă să se prăbușească la un cutremur major în România. Situația din București și cifrele pe care autoritățile încă nu le cunosc

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie, în Vrancea readuce în atenție siguranța clădirilor din România. În București, 415 imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar alte aproape 500 în clasa a II-a. La nivel național, autoritățile nu cunosc încă numărul total al construcțiilor vulnerabile. Datele din octombrie 2026 ale Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) arată amploarea problemei din Capitală, unde inventarierea și consolidarea imobilelor continuă într-un ritm lent. Potrivit evidențelor AMCCRS, Bucureștiul are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și aproximativ 490 în clasa a II-a (RsII). Clasa I cuprinde imobilele pasibile de prăbușire totală sau parțială la un cutremur puternic. În clasa a II-a intră construcțiile care pot suferi avarii structurale majore, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă. Alte aproximativ 1.450 de clădiri figurează în categorii de urgență stabilite în urma expertizelor din anii ’90. Aceste clasificări nu echivalează automat cu actualele clase de risc seismic, o nouă reevaluare fiind mai mult decat necesară. În total, lista publică a municipalității cuprinde aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri consolidate. Cele mai multe construcții vulnerabile cunoscute se află în zonele centrale și istorice ale orașului, unde există numeroase clădiri construite înaintea introducerii normelor antiseismice moderne. Dimensiunea reală a problemei ar putea fi, de fapt, considerabil mai mare. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a invocat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar fi vulnerabile la cutremur. Cifra este o estimare a vulnerabilității, nu numărul clădirilor expertizate și încadrate oficial în clasa I de risc seismic. Mai mult, absența unui imobil de pe lista municipalității nu garantează automat că acesta ar putea fi sigur. La nivel național, situația este destul de vagă. Ministerul Dezvoltării a transmis în iulie 2026 că România nu dispune de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc seismic. Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-un proces de evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 celui sanitar. Evaluarea vizuală nu poate stabili concret o clasă de risc. Pentru aceasta este necesară o expertiză tehnică realizată de un specialist atestat. Ministerul dezvoltă un registru național digital al clădirilor, care ar urma să centralizeze treptat informațiile disponibile. În București, proprietarii și chiriașii pot consulta lista publicată de AMCCRS, unde sunt disponibile adresele imobilelor expertizate, anul construcției și încadrarea seismică. Pentru clădirile care nu figurează în evidențe, informațiile pot fi solicitate asociației de proprietari sau primăriei. Stabilirea clasei de risc cere însă o expertiză tehnică, nu doar o simplă verificare a vechimii imobilului respectiv.

Datele din octombrie 2026 ale Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) arată amploarea problemei din Capitală, unde inventarierea și consolidarea imobilelor continuă într-un ritm lent.

Peste 900 de clădiri din București se află în primele două clase de risc seismic, potrivit evidențelor AMCCRS.

Bucureștiul are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și aproximativ 490 în clasa a II-a (RsII). Clasa I cuprinde imobilele pasibile de prăbușire totală sau parțială la un cutremur puternic. În clasa a II-a intră construcțiile care pot suferi avarii structurale majore, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă. Alte aproximativ 1.450 de clădiri figurează în categorii de urgență stabilite în urma expertizelor din anii ’90, iar clasificările respective nu echivalează automat cu actualele clase de risc seismic.

Lista publică a municipalității cuprinde aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri consolidate. Cele mai multe construcții vulnerabile cunoscute se află în zonele centrale și istorice ale orașului, unde există numeroase clădiri construite înaintea introducerii normelor antiseismice moderne.

Dimensiunea reală a problemei ar putea fi considerabil mai mare. Directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu, a invocat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar fi vulnerabile la cutremur. Cifra este o estimare a vulnerabilității, nu numărul clădirilor expertizate și încadrate oficial în clasa I de risc seismic, iar absența unui imobil de pe lista municipalității nu garantează că acesta ar fi sigur.

La nivel național, situația este vagă. Ministerul Dezvoltării a transmis în iulie 2026 că România nu dispune de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc seismic. Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-un proces de evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 celui sanitar.

Evaluarea vizuală nu poate stabili concret o clasă de risc. Pentru aceasta este necesară o expertiză tehnică realizată de un specialist atestat. Ministerul dezvoltă un registru național digital al clădirilor, care ar urma să centralizeze treptat informațiile disponibile.

În București, proprietarii și chiriașii pot consulta lista publicată de AMCCRS, unde sunt disponibile adresele imobilelor expertizate, anul construcției și încadrarea seismică. Pentru clădirile care nu figurează în evidențe, informațiile pot fi solicitate asociației de proprietari sau primăriei. Stabilirea clasei de risc cere însă o expertiză tehnică, nu doar o simplă verificare a vechimii imobilului.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: