Ce facultăți au absolvenți mai bine plătiți. Cum comparăm veniturile conform raportului UEFISCDI 2026

Raportul UEFISCDI 2026 arată că absolvenții de inginerie și matematică au venituri nete mediane mai mari. Analiza comparativă explică diferențele dintre domenii, niveluri de studii și zone geografice, în contextul datelor statistice.

Ce facultăți au absolvenți mai bine plătiți. Cum comparăm veniturile conform raportului UEFISCDI 2026

Absolvenții de inginerie și de matematică și științele naturii înregistrează venituri nete mai mari la un an și cinci ani după absolvire, conform raportului UEFISCDI din 2026, deși datele compară domenii întregi, nu facultăți individuale. Raportul urmează doi grupuri distincti: absolvenții din 2024, evaluați la un an de la terminare, și pe cei din 2020, observați la cinci ani. Mediana veniturilor nete la nivel de domeniu indică 250 de lei diferență între inginerie și matematică, iar analiza se bazează pe un set de 558 de respondenți, incluzând doar 27 de cazuri din sectorul TIC, insuficiente pentru concluzii specifice.

Platforma UEFISCDI integrează datele academice cu contractele înregistrate de angajatori și declarațiile fiscale, oferind punctul de plecare pentru comparațiile între programe. Comparația corectă impune alegerea unui singur nivel de studii, fie licență, fie master, evitând agregarea celor două categorii. Analiza care combină datele din contracte cu cele fiscale utilizează în prezent generația de absolvenți care a terminat studiile în 2020.

Este necesar să se verifice intervalul de timp dintre absolvire și momentul măsurării veniturilor, aliniind datele din același an sau perioadă. Interpretarea cifrelor cere distincția clară între salariul contractat și alte încasări, între suma brută și cea netă, precum și între medie și mediană, numărul absolvenților din grupuri fiind un indicator esențial. Absența datelor pentru un program nu înseamnă un salariu zero; platforma omite programele cu mai puțin de 10 absolvenți și separă grupurile foarte mici (1-3 persoane).

Mediană netă generală a fost de 4.000 de lei la un an după absolvire (grupul 2024) și de 5.000 de lei la cinci ani (grupul 2020), cele două cifre reprezentând populații diferite, nu o creștere longitudinală. Comparând nivelurile de studii, la un an mediana a fost de 3.500 de lei pentru licență versus 4.500 de lei pentru master, iar la cinci ani de 4.800 de lei versus 6.200 de lei.

Analiza financiară distinge între salariul brut și net, subliniind că media este sensibilă la valorile extreme în timp ce mediana reflectă cazul de la mijlocul distributiei.

Indicatorul de bază al metodologiei adună încasările din contracte, indemnizații și veniturile din activități pe cont propriu din 2024, împărțind totalul la 12, exclud pensiile și veniturile negative. O incasare anuală de 60.000 de lei generează o medie lunară de 5.000 de lei, valoare reprezentând aproximativ 96% din totalul medianelor lunare naționale de 62.360 de lei din 2024, demonstrând utilitatea acestei referințe comparative.

La un an după absolvire, veniturile variază semnificativ în funcție de vârstă: 3.300 de lei pentru cei cu cel mult 24 de ani, 4.000 de lei pentru grupa 25-29 ani și 6.000 de lei pentru cei de 30 de ani sau mai mulți. Veniturile din afara Bucureștiului sunt estimate cu 23% mai mici, însă acest avantaj trebuie evaluat alături de costurile locale de trai, deoarece nu există un indice oficial Eurostat al prețurilor pe regiunile României.

Prezența tehnologiei informației în fruntea unor topuri explică analiza detaliată a performanței profesionale. Un studiu din 2021 raportase mediane nete de 6.100 de lei pentru absolvenții TIC la licență, comparativ cu 4.300 de lei în inginerie, urmărind în principal primul loc de muncă după facultate.

Acoperirea Platformei UEFISCDI se limitează la datele locale și nu surprinde integral activitatea profesională desfășurată în străinătate. Contractele înregistrate în România nu reflectă veniturile complete ale absolvenților care lucrează din afara țării.

Obținerea unui titlu de masterat nu garantează un salariu mai mare, ci descrie diferențe între grupuri distincte de absolvenți. Evaluarea potențialului salarial individual necesită ierarhizarea factorilor personali precum experiența, angajatorul și zona de lucru, dincolo de diploma absolvită. Topurile anonimesc diferențele individuale viitoare, reflectând doar veniturile trecute ale unor coorte de absolvenți.

Verificările finale ale informațiilor includ rapoartele UEFISCDI din 2021 și 2026, platforma Angajabilitatea absolvenților și datele Eurostat referitoare la salarii și prețuri. Informațiile au fost confirmate la 22 noiembrie 2026, pe baza rapoartelor privind angajabilitatea absolvenților și a datelor metodologice ale UEFISCDI. Urmărirea Financiarul.ro prin Google News asigură accesul continuu la astfel de analize financiare și educaționale.

Surse

Categorii:
Etichete: