Ce să nu faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime

Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament după seismul de 5,7 grade din Vrancea din noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2026 și atrage atenția asupra vulnerabilității Iașului.

Ce să nu faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime

Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat miercuri, 18 noiembrie, un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea. În opinia sa, mulți oameni nu cunosc măsurile de bază care le pot salva viața și atrage atenția asupra vulnerabilităților existente în marile orașe.

La câteva ore după cel mai puternic cutremur înregistrat în România în acest an, medicul Tudor Ciuhodaru a lansat un apel către populație și a publicat un set de recomandări privind comportamentul în timpul unui seism.

„Voi cum ați simțit cutremurul? Toți ar trebui să știm asta. Ce să (NU) faci în caz de cutremur: (mic) ghid de supravieţuire în casă, pe stradă sau în mașină”, a scris acesta pe Facebook.

Cum trebuie să reacționezi în timpul unui cutremur

Potrivit lui Tudor Ciuhodaru, cea mai importantă regulă pentru cei aflați într-o clădire este să nu încerce să fugă în exterior în timpul seismului.

„Dacă te afli într-o clădire rămâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite („duck, cover and hold”) sunt simple şi asigură protecţia individuală prin trei mişcări simple: ghemuit, acoperit şi protejat”, explică medicul.

Acesta recomandă adăpostirea lângă obiecte solide și evitarea ferestrelor sau a zonelor în care există riscul căderii unor obiecte.

„Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (...) ce delimitează aşa-zisul triunghi al supraviețuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi maşina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi”, susține Ciuhodaru.

El avertizează că una dintre cele mai frecvente reacții instinctive poate deveni periculoasă.

„Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii”, precizează acesta.

Pentru persoanele aflate în exterior, recomandarea este evitarea clădirilor și a elementelor care se pot desprinde.

„Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle”, arată medicul.

În același timp, acesta avertizează:

„Sub nicio formă nu vă adăpostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune”.

Cei aflați la volan ar trebui să oprească autovehiculul într-o zonă sigură.

„Opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii”, recomandă Ciuhodaru, care îi sfătuiește pe șoferi să evite benzinăriile și liniile electrice de înaltă tensiune.

În mesajul său, medicul descrie și conținutul minim al unei truse de urgență.

„Apă, alimente uşoare şi compacte, medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale” sunt elementele care nu ar trebui să lipsească.

De asemenea, el le cere românilor să nu blocheze rețelele de telefonie după un seism.

„Nu suprasolicitați rețelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un SMS ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine”, transmite Ciuhodaru.

Medicul atrage atenția și asupra vulnerabilității municipiului Iași în cazul unui cutremur major.

„În Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopţii ar produce peste 3.400 de victime, din care 900 urgenţe absolute. Asta doar conform simulărilor”, afirmă acesta.

Totodată, Ciuhodaru susține că orașul s-ar putea număra printre cele mai afectate din țară după Capitală.

„În cazul unui cutremur major, Iașul ar putea fi cel mai afectat oraș, după București. Azi, la 49 ani de la marele cutremur, 10% dintre locuitori (28.000) trăiesc în 196 de blocuri cu risc seismic, dintre care 62 blocuri încadrate la gradul I”, avertizează medicul.

În încheiere, acesta reia ideea necesității educației pentru situații de urgență și lansează o întrebare care revine în spațiul public după fiecare seism important.

„Rămâne o mare întrebare. Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977? Voi ce credeți?”, întreabă Tudor Ciuhodaru.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: