ACTUALIZARE Cernavodă: Reactorul 1, repornit în 2-4 zile, după ce Chisăliță a identificat cauza defecțiunii
Unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să fie repus în funcțiune în două până la patru zile, după identificarea defecțiunii tehnice, a anunțat marți, 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, la Antena 3 CNN, potrivit Mediafax. Ministrul Energiei a mai explicat că specialiștii au stabilit cauza problemei tehnice și au identificat componenta care necesită intervenție. „Rezultatul tehnic a stabilit cauza defecțiunii, a stabilit efectiv ce piesă trebuie remediată. Se lucrează la această remediere și, spuneam, conform rezultatului care l-am primit la Minister, în minim două zile, maxim patru zile, această unitate va fi repusă în funcție”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Ministrul a anunțat și noi discuții cu furnizorii de electricitate, în vederea pregătirii unor măsuri menite să reducă presiunea prețurilor asupra consumatorilor. În ce privește Unitatea 2, ministrul a precizat că o decizie privind resincronizarea acesteia la Sistemul Energetic Național ar putea fi luată chiar marți. Potrivit spuselor sale, revenirea unității în sistem ar contribui la creșterea cantității de energie electrică disponibile, în special în intervalele de seară, când consumul este ridicat.
Discuții cu furnizorii pentru reducerea presiunii asupra consumatorilor Întrebat despre evoluția prețurilor la electricitate și posibilitatea ca unele oferte să depășească 2 lei/kWh, ministrul a afirmat că ministerul poartă discuții cu furnizorii de energie și gaze. „Există în momentul de față discuții pe care le purtăm cu furnizorii din energie și din gaze în același timp, dar partea de energie ne interesează în mod special în momentul de față, tocmai datorită evoluției de astăzi, dar și datorită situației legate de necesitatea de a trece cu bine această iarnă”, a afirmat ministrul. Acesta a explicat și faptul că autoritățile analizează un mecanism care să permită obținerea energiei electrice la prețuri competitive, respectând cadrul legal existent. „În ceea ce privește mecanismul pe care îl propunem, este un mecanism care privește o modalitate de a se obține o energie electrică la prețuri competitive, pentru că trebuie să respectăm aceste lege în momentul de față, dar, în același timp, să existe o reducere a presiunii la nivelul consumatorilor de energie din momentul de față.” Măsurile ar putea fi introduse de la 1 decembrie Ministrul a mai precizat că o nouă rundă de discuții cu furnizorii este programată pentru miercuri, 11 noiembrie. „Mâine, cel mai probabil, vom avea o a doua rândă de discuții cu furnizorii și, în același timp, încercăm discuții cu entitățile care vor trebui să aprobe propunerele noastre (…) dorința noastră este, la 1 decembrie, să avem măsuri”, a declarat Chisăliță. Ministrul nu a prezentat, până acum, forma concretă a măsurilor și nici impactul financiar estimat pentru consumatori.
Despre prețurile de peste 2 lei/kWh: Datele se află la ANRE Întrebat, de asemenea, până la ce nivel ar putea ajunge tarifele pentru românii ale căror contracte de furnizare expiră, Chisăliță a precizat că informațiile detaliate privind ofertele și prețurile practicate de furnizori se află la autoritatea de reglementare. „La momentul de față, aceste răspunsuri nu se găsesc la Ministerul Energiei. Ele țin exclusiv de cei care urmăresc piața și au aceste prețuri. Este vorba de Autoritatea Națională de Reglamentare în domeniul Energiei”, a declarat acesta. Ministrul a reiterat că ministerul utilizează datele furnizate de autoritatea de reglementare pentru evaluarea evoluțiilor din piață. Declarațiile acestea vin în contextul preocupărilor privind funcționarea centralei de la Cernavodă și evoluția costurilor energiei electrice înaintea sezonului rece.
ACTUALIZARE Facturile la energie vor crește din cauza opririi reactoarelor de la Cernavodă
Potrivit lui Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), oprirea celor două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, ce au o putere instalată brută de aproximativ 706 MW fiecare, înseamnă o pierdere de capacitate de producție de aproximativ 1.400 MW pentru România Laurențiu Urluescu, AFEER.
Riscul impactului financiar se prelungește în timp, deoarece centrala a rămas practic oprită din vara anului 2026 din cauza secetei, iar oprirea recentă nu este un incident izolat, ci se adaugă unei situații de criză energetică preexistență Adrian Negrescu.
Pentru gospodăriile care își reînnoiesc contractele, creșterea facturii finale este estimată la 5-12%, reprezentând o sumă suplimentară de aproximativ 15-35 de lei lunar pentru un consum de 200 kWh/lună, componenta de energie activă putând crește cu 10-20% în ofertele noi Adrian Negrescu.
Piețele de energie fiind cuplate, prețul nu depinde exclusiv de operațiunile locale, însă deficitul de 1.400 MW se va reflecta inevitabil în costurile finale, care vor fi absorbite treptat la reînnoirea contractelor sau prin ofertele noi, pe măsură ce furnizorii recuperează costurile mai mari de import înregistrate Adrian Negrescu.
Prof. dr. Ionuț Purica, expert în energie nucleară, atrage atenția asupra mecanismelor de reglementare și intervenție a statului, subliniind că prețurile energiei nu sunt dictate exclusiv de natura (cum ar fi cotele apelor Dunării), ci de deciziile politice și economice, în contexte de criză necesitând măsuri adecvate pentru limitarea speculației Ionuț Purica.
Premierul Luca Niculescu a confirmat Marți speranța ca unitățile 1 și 2 de la CNE Cernavodă să fie repuse în funcțiune complet într-o zi sau două, după restartarea Unității 1 la doar trei zile după ultimul repornire, cauzată de o nouă defecțiune tehnică Luca Niculescu.
De la ora 15:23, operatorul de transport și sistem a aplicat o reducere de putere de 370 MW la Centrala Nucleară de la Cernăvacdă, pentru controlul vidului în turbină. Măsura de reducere a puterii este valabilă până la miezul nopții.
Ministerul Energiei a anunțat, în cursul zilei, că a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a centralei. Nuclearelectrica a confirmat că, pe 4 noiembrie 2026, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernăvacdă, după întrunirea condițiilor minime. Resincronizarea Unității 1 cu Sistemul Energetic Național (SEN) a fost estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Operatorul a subliniat că re conectarea la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a declarat că specialiștii centralei au derulat activități specifice pe toată durata opririi, menținând unitățile în condiții sigure. „Împreună cu autoritățile competente și partenerii, lucrăm la soluții concrete pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unui eveniment similar și să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare”, a explicat directorul general, Mihai Gioară.
Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării; Nuclearelectrica și-a reafirmat angajamentul ferm de a produce energie nucleară, o sursă sigură, fiabilă și fără emisii de carbon. Premierul Luca Niculescu anunțase anterior că repornirea centralei poate fi „o chestiune de zile”, observând un debit îmbunătățit al Dunării ca efect al ploilor recente. Premierul a exprimat speranța de a primi vești bune în câteva zile, menționând dialogul cu ministrul Energiei și directorul Nuclearelectrica. Luca Niculescu a confirmat că, fiind în luna noiembrie și plouând, debitul a început să se îmbunătățească, sperând la o repornire rapidă.
Guvernul are în vedere securizarea aprovizionării cu gaz, rezervele României apropiindu-se de pragul UE de 90%. Premierul a anunțat convocarea Curând a Comitetului Național pentru Energie. Niculescu a menționat speranța de vești bune privind centrala de la Mintia și a arătat că nu are „emoții prea mari” în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și gaz în această iarnă. Guvernul analizează în prezent măsurile de susținere pentru plata energiei electrice în cazul persoanelor vulnerabile. Tarifele la gaz sunt reglementate până în martie anul viitor. Pentru energia electrică, mecanismul de vouchere va fi prelungit pentru persoanele cele mai vulnerabile, iar măsurile pentru motorina au fost deja extinse câteva luni.
O sursă citată a notat că prognozele pentru prima jumătate a lunii noiembrie prezintă o continuare a deficitului de secetă, extinzând perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate necesar reluării funcționării centralei. Prognozele pentru a doua jumătate a lunii noiembrie indică nebulozitate mai ridicată, care va reduce aportul energiei fotovoltaice. Debitul extrem de redus al Dunării în perioada iulie-octombrie a determinat oprirea în siguranță a unităților CNE Cernăvacdă: U1 pe 28.07.2026 și U2 pe 13.08.2026. Prognoza nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități în luna noiembrie. Hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută din cauza precipitațiilor deficitare, afectând producția hidroelectrică și perspectiva creșterii debitului Dunării.
Pentru luna noiembrie, se estimează un consum de energie electrică la vârful de sarcină de seară de până la 8.500 MW, potențial depășit dacă temperaturile scad semnificativ. Situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței. Grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, pe o perioadă limitată, respectiv 900 MW, având rezerve de combustibil limitate și funcționând special în zilele lucrătoare. Producția eoliană va fi ridicată, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 50 MW, iar în prima săptămână a lui noiembrie sunt așteptate valori între 800 MW și 1.200 MW. Producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă, cu un maxim de 2.000 MW și o scăștere așteptată în prima decadă a lunii noiembrie.
Centrala de la Kozlodui (Bulgaria) retrage din exploatare un grup între 08.10.2026 și 19.11.2026, reducând producția cu aprox. 1000 MW. La Paks (Ungaria), retragerile programate reduc producția cu aprox. 750 MW (17.10-28.10.2026), 1000 MW (28.10-03.11.2026) și 500 MW (03.11-29.12.2026). Temelin (Cehia) retrage un grup între 16.10.2026 și 19.12.2026, reducând producția cu aprox. 1000 MW.
Vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea importurilor cauzată de o criză regională de energie. Există un risc de criză în alimentarea cu energie electrică, potențial generând consecințe economice și sociale grave. Se identifică imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării SEN și a perturbării piețelor cuplate de energie electrică.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că autoritățile discută cu furnizorii de energie pentru pregătirea unor măsuri care să reducă presiunea prețurilor asupra consumatorilor, cu scopul ca aceste mecanisme să fie operaționale începând cu 1 decembrie. Unitatea 1 a Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea fi readusă în funcțiune într-un interval de două până la patru zile, urmare a stabilirii cauzei tehnice și a identificării componente care necesită intervenție. Autoritățile au identificat cauza defecțiunii tehnice la unitatea nucleară și componenta specifică care necesită remediere, proces care stă la baza estimărilor de repunere în funcțiune. Ministrul Dumitru Chisăliță a confirmat că, bazându-se pe rezultatele tehnice primite la Minister, unitatea nucleară va fi repusă în funcțiune în minim două zile, maximal patru zile. O decizie privind resincronizarea Unității 2 a centralei cu Sistemul Energetic Național ar putea fi luată la începutul săptămânii următoare, la marți. Readucerea unității 2 în sistem ar contribui la creșterea cantității de energie electrică disponibile, segmentul vizat fiind intervalele de seară când consumul atinge niveluri ridicate. Ministrul Energiei a anunțat o nouă rundă de negocieri cu furnizorii de energie electricitate și gaze, programată pentru miercuri, 11 noiembrie, pentru avansarea discuțiilor privind mecanismele de protecție a prețurilor. Demersurile guvernamentale vizează gestionarea situației în care ofertele de electricitate pentru consumatori pot depăși nivelul de 2 lei/kWh. Discuțiile cu sectorul privat sunt prioritare, având în vedere evoluția prețurilor actuale și necesitatea de a asigura tranziția către sezonul rece, accentuând interesul pentru sectorul electricității. Guvernul analizează un mecanism care să permită achiziția de energie electrică la prețuri competitive, în limitele cadrului legal și pentru reducerea burdenului asupra consumatorului final. Propunerea ministerului vizează o metodă de obținere a energiei la costuri competitive, respectând legislația existentă, dar garantând o reducere a presiunii financiare asupra utilizatorilor. Implementarea măsurilor propuse pentru stabilizarea prețurilor este anticipată pentru începutul lunii decembrie. Discuțiile continuă și cu entitățile abilitate să aprobe propunerile guvernamentale, alături de cele cu furnizorii de energie. Obiectivul principal al ministrului este ca, până la 1 decembrie, măsurile propuse să fie adoptate și să intrе în vigoare. Forma concretă a măsurilor nu a fost prezentată oficial, iar impactul financiar estimat pentru consumatori rămâne de comunicat. Informațiile detaliate despre evoluția prețurilor practicate și ofertele furnizorilor, inclusiv cele care depășesc 2 lei/kWh, sunt reținute de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), nu de Ministerul Energiei. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei deține datele exclusiv necesare evaluării pieței și oferirii de răspunsuri privind prețurile practicate de către furnizori. Departamentul de la Ministerul Energiei utilizează datele furnizate de ANRE pentru evaluarea corectă a evoluțiilor din piață. Contextul acestor demersuri și declarații este cel al preocupărilor legate de funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă și de dinamica costurilor energiei electrice în vederea iernii. Discuțiile din minister vizează obținerea energiei la prețuri competitive, prin mecanisme care să respecte legea, dar să reducă presiunea asupra consumatorilor finali.