ACTUALIZARE Criza de turbine pe gaz pentru centrele de date AI blochează piața, impulsionează piața second-hand
Cererea accelerată de energie pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale (AI) a generat un deficit global de turbine pe gaz, determinând operatorii și dezvoltatorii de infrastructură să recurgă la echipamente second-hand și recondiționate. Livrările de turbine noi sunt grav întârziate, termenul de așteptare ajungând la 6 ani în SUA, conform unor surse citate de Bloomberg și Reuters. Investițiile în capcanele de AI se materializează în nevoie critică de energiewebă, în ciuda îngrijorărilor legate de sustenabilitatea cheltuielilor cu tehnologia AI. Companiile explorează soluții alternative, cum ar fi reutilizarea turbinilor scoase din uz sau adaptarea motoarelor de avion, pentru a evita blocajul provocat de capacitățile limitate de producție. Piața secundară este descrisă ca fiind extrem de activă în acest moment, cu o creștere a prețurilor. Turbinele second-hand, bine întreținute, se vând cu aproximativ 1,5-1,7 milioane de dolari pe MW, în timp ce echipamentele recondiționate ajung la circa 1,3 milioane de dolari pe MW, potrivit lui Zach Machuca, partener director la Origin Partners. Prin comparație, turbinele noi costă aproximativ 2-2,5 milioane de dolari pe MW, conform estimărilor Aurora Energy Research prezentate de Reuters. Nu există estimări precise privind ponderea echipamentelor second-hand în oferta globală de turbine, dar piața de profil este evaluată la aproximativ 25 de miliarde de dolari anual. Diferențele de preț reprezintă un alt motiv pentru care dezvoltatorii de centre de date se orientează către echipamentele utilizate, relatează Reuters. Turbinele second-hand, dar bine întreținute, se vând cu aproximativ 1,5-1,7 milioane de dolari pe MW, în timp ce echipamentele recondiționate ajung la circa 1,3 milioane de dolari pe MW, potrivit lui Zach Machuca, partener director la Origin Partners, companie care achiziționează echipamente energetice pentru dezvoltatorii de centre de date, citat de Reuters. Prin comparație, turbinele noi costă aproximativ 2-2,5 milioane de dolari pe MW, conform estimărilor Aurora Energy Research prezentate de Reuters. Articol despre AI, turbine pe gaz.
Analizii, dintre care Wood Mackenzie și Jefferies, arată că volumele de comenzi mondiale au depășit 100 gigawați (GW), în timp ce capacitatea globală de producție se situează la 60-70 GW. Chiar dacă producția ar crește la 87 GW până în 2028, aceasta ar rămâne sub estimarea de 129 GW pentru cererea de astfel de echipamente. În Statele Unite, centrele de date ar genera o cerere de aproximativ 17 GW în acest an, o cifră care s-ar putea tripla până în 2028.Producătorii principali de turbine, cum ar fi Siemens Energy, GE Vernova și Mitsubishi Heavy Industries, confirmă că dezvoltarea sectorului AI depășește capacitatea lor de producție. Analizii, printre care Wood Mackenzie și Jefferies, arată că volumele de comenzi mondiale au depășit 100 gigawați (GW), în timp ce capacitatea globală de producție se situează la 60-70 GW. Chiar dacă producția ar crește la 87 GW până în 2028, aceasta ar rămâne sub estimarea de 129 GW pentru cererea de astfel de echipamente. În Statele Unite, centrele de date ar genera o cerere de aproximativ 17 GW în acest an, o cifră care s-ar putea tripla până în 2028. Producătorii principali de turbine, cum ar fi Siemens Energy, GE Vernova și Mitsubishi Heavy Industries, confirmă că dezvoltarea sectorului AI depășește capacitatea lor de producție. Centrele de date au devenit clienți importanți pe piața turbinelor pe gaz, care până recent deserveau în principal companiile tradiționale de utilități. Volumul comenzilor la nivel mondial depășește 100 GW, în timp ce capacitatea globală de producție este estimată la numai 60-70 GW, potrivit datelor firmei de consultanță Wood Mackenzie citate de Reuters. În Statele Unite, centrele de date generează în acest an o cerere de aproximativ 17 GW pentru turbine pe gaz, iar nivelul ar putea să se tripleze până în 2028, estimează analiștii băncii de investiții Jefferies, citați de Reuters. Deși producția globală de turbine ar urma să crească până la aproximativ 87 GW în 2028, aceasta va rămâne sub cererea estimată de 129 GW pentru astfel de echipamente, potrivit analizelor prezentate de Reuters. Siemens Energy, GE Vernova și Mitsubishi Heavy Industries, principalii producători de turbine pe gaz, au confirmat că dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenței artificiale a generat un volum de comenzi care depășește capacitatea lor de producție, relatează Reuters.
Piața turbinelor second-hand este descrisă ca fiind „extrem de activă”, cu o creștere semnificativă a prețurilor. Deși nu există date exacte despre ponderea echipamentelor second-hand în oferta globală, segmentul este evaluat la aproximativ 25 de miliarde de dolari anual. Turbinele second-hand, bine întreținute, se vând la 1,5-1,7 milioane de dolari pe MW, în timp ce cele recondiționate ajung la 1,3 milioane de dolari per megawatt (MW). Prin comparație, turbinele noi costă între 2 și 2,5 milioane de dolari per megawatt. Recurgerea la echipamente second-hand vine cu provocări tehnice și de mentenanță. Istoricul lucrărilor de mentenanță poate fi incert, iar durata de viață rămasă poate fi limitată. Motoarele cu reacție transformate în turbine ridică, de asemenea, întrebări privind capacitatea lor de a funcționa continuu în regim de generator. Cu toate acestea, nevoia de capacitate menține atractivitatea opțiunilor alternative. De exemplu, Crusoe, un furnizor de infrastructură AI, a comandat 13 turbine pe gaz construite pe baza unor motoare cu reacție fabricate de GE Aerospace, având o capacitate cumulată de 650 MW. Acestea vor fi instalate în proiecte de date centers din Statele Unite, iar achiziția a fost prezentată drept o decizie strategică pentru accelerarea operațiunilor. Soluțiile alternative includ și echipamente construite pe baza de motoare de avion. Dezvoltatorii de data centers caută turbine second-hand, recondiționate sau echipamente bazate pe motoare de avion pentru a nu rămâne blocați de așteptarea livrărilor de unități noi, care în prezent durează între 5 și 6 ani în Statele Unite. Ian King, expert la Wood Mackenzie, a declarat că industria este „foarte agresivă” în găsirea de surse alternative de energie, în special din surse second-hand. Aceste dispozitive nu sunt noi, dar pot fi o opțiune viabilă în contextul lipsurilor actuale. Crusoe, un dezvoltator de infrastructură AI din SUA, a comandat 13 turbine pe gaz construite pe baza de motoare cu reacție GE Aerospace. Acestea au o capacitate combinată de 650 MW și vor alimenta data center-e ai centrului din Wyoming. Această mișcare strategică reflectă nevoia de a obține rapid capacitate de generare, fără a aștepta ani de zile pentru livrările de echipamente noi. Un exemplu al acestei tendințe este compania americană Crusoe, specializată în infrastructură pentru inteligență artificială, care a comandat în aprilie 13 turbine pe gaz de la producătorul ProEnergy, construite pe baza unor motoare cu reacție fabricate de GE Aerospace. Cele 13 turbine au o capacitate cumulată de 650 MW și urmează să fie instalate în cadrul unor proiecte de centre de date pentru AI din Statele Unite, achiziția fiind prezentată de Crusoe drept o decizie strategică pentru accelerarea operațiunilor. În Statele Unite, termenul mediu de livrare pentru o turbină pe gaz este în prezent de aproximativ șase ani, a declarat Aurora Tenorio, potrivit Reuters. Utilizarea echipamentelor second-hand sau recondiționate vine însă cu anumite riscuri, deoarece istoricul lucrărilor de mentenanță poate fi incert, durata de viață rămasă poate fi limitată, iar serviciile de întreținere pe termen lung pot fi mai greu de asigurat, a explicat Aurora Tenorio, citată de Reuters. De asemenea, motoarele cu reacție transformate în turbine pentru producerea electricității ridică întrebări privind capacitatea lor de a funcționa continuu în regim de generator, potrivit aceleiași analize. Cu toate acestea, termenele lungi de livrare pentru echipamentele noi mențin interesul pentru piața secundară, iar solicitările privind identificarea unor turbine uzate pentru centrele de date au devenit tot mai frecvente, a declarat Darayus Pardivala, director al diviziei de servicii post-vânzare a companiei Sulzer în Statele Unite, relatează Reuters. „La fiecare câteva săptămâni primim o solicitare de genul: Puteți găsi o turbină pe gaz uzată pe care să o instalăm într-un centru de date?”, a afirmat acesta, potrivit Reuters.
ACTUALIZARE Boomul AI blochează piața de turbine pe gaz, impulsionând piața second-hand
Expansiunea accelerată a centrelor de date dedicate inteligenței artificiale (AI) a creat un blocaj major în lanțul de aprovizionare cu echipamente energetice, în special turbinele pe gaz. Deși scepticismul privind riscurile tehnologiei AI și scăderile recente ale acțiunilor companiilor din sector persistă, cererea reală de infrastructură rămâne în creștere, obligând companiile să exploreze soluții alternative față de așteptarea livrărilor standard The Times of India (relatări anterioare).
Termenele de așteptare pentru livrarea unei turbine noi în Statele Unite variază în medie între cinci și șase ani, informație confirmată de Reuters The Times of India. Aceste perioade îndelungate de așteptare, menționate și de Darayus Pardivala de la Sulzer, au impulsionat activitatea pe piața secundară. Brokeri și distribuitori consultați de Reuters au informat că unele companii caută acum echipamente second-hand, recondiționate sau bazate pe motoare de avion pentru a nu bloca proiectele. Recurgerea la soluții alternative vine la pachet cu provocări tehnice și de mentenanță: turbinele recondiționate pot avea un istoric de mentenanță incert, o durată de viață limitată și opțiuni reduse de service pe termen lung Bursa.
O analiză a pieței secundare relevă o creștere a activității și a prețurilor. Costurile pentru unitățile second-hand, bine întreținute, oscilează între 1,5 și 1,7 milioane de dolari pe megawatt (MW), iar cele recondiționate costă aproximativ 1,3 milioane de dolari pe MW, conform lui Zach Machuca de la Origin Partners The Times of India. În contrast, noile turbine costă între 2 și 2,5 milioane de dolari pe MW, oferind un avantaj financiar, deși cu costuri operationale potențiale ridicate.
Un exemplu concret este comandul recent al companiei de infrastructură AI, Crusoe, pentru 13 turbine bazate pe motoare cu reacție GE Aerospace, cu o capacitate cumulată de 650 MW pentru proiecte din Statele Unite Bursa. Aceasta reflectă nevoia urgentă de capacitate menține atractivitatea acestor opțiuni alternative.
Expansiunea accelerată a centrelor de date dedicate inteligenței artificiale (AI), mari consumatori de energie, a creat un blocaj major în lanțul de aprovizionare cu echipamente energetice, în special turbinele pe gaz. Deși scepticismul privind riscurile tehnologiei AI și scăderile recente ale acțiunilor companiilor din sector persistă, cererea reală de infrastructură rămâne în creștere, obligând companiile să exploreze soluții alternative față de așteptarea livrărilor standard, relatează Agerpres.
Piața turbinelor pe gaz, evaluată la aproximativ 25 de miliarde de dolari pe an, se confruntă cu o discrepanță semnificativă între cerere și ofertă. Conform datelor Wood Mackenzie, volumul total al comenzilor globale a depășit 100 de gigawați (GW), depășind cu mult capacitatea globală de producție, estimată între 60 GW și 70 GW. Doar în Statele Unite, centrele de date generează o cerere estimată la aproape 17 GW în acest an, care ar putea tripla până în 2028. Deși se preconizează că capacitatea de producție va ajunge la aproximativ 87 GW până în 2028, aceasta rămâne net insuficientă față de cererea estimată de 129 GW.
Principala companie producătoare de turbine din SUA, Aurora Tenorio de la Wood Mackenzie, a declarat că discuțiile privind livrările vizează în prezent intervalul 2030-2031. Termenele de așteptare pentru livrarea unei turbine noi în Statele Unite variază în medie între cinci și șase ani. Aceste perioade îndelungate de așteptare, menționate și de Darayus Pardivala de la Sulzer, au impulsionat activitatea pe piața secundară. Brokeri și distribuitori consultați de Reuters au informat că unele companii caută acum echipamente second-hand, recondiționate sau bazate pe motoare de avion pentru a nu bloca proiectele.
O analiză a pieței secundare relevă o creștere a activității și a prețurilor. Ana Amicarella, director la EthosEnergy, a remarcat caracterul extrem de activ al acestui segment. Costurile pentru unitățile second-hand, bine întreținute, oscilează între 1,5 și 1,7 milioane de dolari pe megawatt (MW), iar cele recondiționate costă aproximativ 1,3 milioane de dolari pe MW, conform lui Zach Machuca de la Origin Partners. În contrast, noile turbine costă între 2 și 2,5 milioane de dolari pe MW, oferind un avantaj financiar, deși cu costuri operationale potențiale ridicate.
Recurgerea la soluții alternative vine la pachet cu provocări tehnice și de mentenanță. Tenorio a alertat că turbinele recondiționate pot avea un istoric de mentenanță incert, o durată de viață limitată și opțiuni reduse de service pe termen lung. De asemenea, motoarele cu reacție convertite în turbine ridică semne de întrebare cu privire la adecvarea lor pentru funcționarea continuă ca generatoare de energie. Totuși, nevoia urgentă de capacitate menține atractivitatea acestor opțiuni, așa cum dovedește și comandul recent al companiei de infrastructură AI, Crusoe, pentru 13 turbine bazate pe motoare cu reacție GE Aerospace, cu o capacitate cumulată de 650 MW pentru proiecte din SUA.