ACTUALIZARE Detalii despre criteriile de transfer al migranților în Rwanda
Planul vizează exclusiv migranții care au epuizat toate căile legale pentru obținerea dreptului de ședere în UE, nu și persoanele ale căror solicitări de azil sunt încă analizate. Inițiativa survine după aprobarea noului regulament european privind returnările, care permite statelor membre să creeze centre de deportare în afara Uniunii. Măsurile sunt adoptate pe fondul presiunilor electorale și al creșterii sentimentelor antiimigrație, guvernele europene încercând să demonstreze capacitatea de a limita migrația ilegală. Susținătorii proiectului consideră că perspectiva transferării într-o țară terță ar putea descuraja persoanele care plătesc traficanților mii de euro pentru a ajunge în Europa.
Organizațiile umanitare contestă propunerea, punând sub semnul întrebării protecția juridică a migranților transferați într-un stat cu care nu au nicio legătură. Céline Mias, reprezentantă a Consiliului Danez pentru Refugiați, a ridicat problema responsabilității în cazul încălcării drepturilor persoanelor deportate. Consiliul Europei avertizase încă din iulie că asemenea centre prezintă riscuri considerabile pentru drepturile omului. Experții în migrație susțin că măsurile restrictive nu reduc neapărat fluxurile migratorii pe termen lung, ci pot determina schimbarea rutelor și creșterea tarifelor percepute de traficanți. Rwanda s-a arătat dispusă să primească migranții, deși regimul președintelui Paul Kagame este acuzat de reprimarea opoziției și limitarea libertății de exprimare. Organizația Freedom House clasifică țara drept „neliberă”, invocând supravegherea, intimidarea și detențiile arbitrare ale opozanților. Proiectul amintește de inițiativa abandonată a Marii Britanii, declarată ilegală de Curtea Supremă britanică în 2023. Se estimează că unele facilități pregătite atunci, inclusiv un hotel, ar putea fi reutilizate pentru migranții transferați din UE. În paralel, Statele Unite au început să trimită migranți în Rwanda în baza unui acord care permite transferul a până la 250 de persoane.
Eventuala extindere a centrelor de deportare în afara UE ar putea influența inclusiv modul în care autoritățile române gestionează situația cetățenilor străini care nu mai îndeplinesc condițiile legale de ședere.
ACTUALIZARE Detalii noi despre proiectul-pilot de deportare în Rwanda
pentru a testa viabilitatea planului, cele cinci state europene intenționează să lanseze inițiativa la o scară redusă, printr-un proiect-pilot. Planul prevede transferul inițial a aproximativ 20 de solicitanți de azil respinși din fiecare țară participantă, probabil bărbați majori care au fost reținuți la frontieră. Proiectul-pilot vizează anticiparea tuturor scenariilor logistice și medicale, inclusiv modalitățile de transport și gestionarea eventualelor boli ale migranților.
Surse apropiate de negocieri precizează că unitățile nu vor fi centre de detenție închise. Rwanda dorește ca aceste facilități să fie denumite „centre de primire” și ar putea introduce cursuri de formare profesională, cu sprijinul potențial al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Andy Burnham, succesorul guvernului anterior în această problematică, a declarat că urmărește cu interes tentativa statelor europene.
În cazul în care proiectul-pilot va avea succes, cele cinci țări din UE iau în calcul extinderea modelului și către alte state, precum Uganda și Uzbekistan.
ACTUALIZARE Cinci țări europene vor trimite migranți în Rwanda
Mai multe aspecte rămân neclarificate, inclusiv condițiile de detenție a persoanelor transferate, beneficiile primite de Rwanda în schimbul acordului și posibilitatea blocării proiectului prin acțiuni în instanțe judecătorești Bursa.
Rwanda a mai acceptat anterior să primească persoane expulzate din Statele Unite în timpul administrației președintelui Donald Trump Bursa.
ACTUALIZARE Detalii suplimentare despre rolul OIM și statistici de migrație în UE
Un purtător de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a precizat că instituția poartă discuții cu unele state membre ale UE referitor la planurile de înființare a unor centre de returnare sau mecanisme similare, subliniind experiența OIM în asistarea migranților aflați în tranzit în contexte complexe.
Clementine de Montjoye, cercetătoare principală pentru Africa în cadrul Human Rights Watch, a avertizat că plata unor sume către Kigali pentru acest program nu ar provoca doar suferință persoanelor deportate, ci ar finanța și ar oferi influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât intern, cât și extern.
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE a susținut că orice țară terță care găzduiește un centru de returnare trebuie să respecte drepturile fundamentale, inclusiv principiul potrivit căruia nicio persoană nu trebuie trimisă într-o țară în care se confruntă cu un risc serios de persecuție. Aceeași agenție a precizat, de asemenea, că copiii neînsoțiți nu ar trebui trimiși într-un centru de returnare.
Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele 10 luni ale anului 2026 au fost înregistrate aproape 110.000 de treceri ilegale ale frontierelor externe ale UE, reprezentând o scădere de 29% față de aceeași perioadă a anului precedent. În luna octombrie 2026, au fost detectate aproximativ 18.100 de treceri, cu circa 6% mai puține decât în octombrie 2025, însă cu 22% mai multe decât în septembrie, creșterea fiind determinată în principal de sosirile pe ruta vest-africană către Insulele Canare.
ACTUALIZARE Cinci state europene negociază cu Rwanda înființarea unui centru de deportare pentru migranți. Primele transferuri ar putea avea loc în 2027
Autorităţile celor cinci state europene urmăresc să accelereze negocierile cu guvernul de la Kigali, astfel încât mecanismul să devină operaţional în următorii ani. Informaţia a fost transmisă într-un comunicat al guvernului austriac, publicat la începutul unei conferinţe de presă susţinute de cancelarul Christian Stocker şi de premierul danez Mette Frederiksen, scrie Reuters. Austria, Germania și alte trei state UE negociază cu Rwanda pentru un centru de deportare Potrivit declaraţiei oficiale, negocierile cu Rwanda trebuie să se desfăşoare rapid, astfel încât primele transferuri ale solicitanţilor de azil respinşi să poată avea loc în 2027. Mecanismul ar urma să vizeze persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse şi care nu pot fi trimise înapoi în ţările de origine. Iniţiativa este discutată în cadrul unui nou mecanism european privind gestionarea returnărilor şi deportărilor persoanelor care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul Uniunii Europene. Austria, Germania, Olanda, Danemarca şi Grecia sunt primele state menţionate în anunţul guvernului austriac în legătură cu începerea discuţiilor cu Rwanda. Cinci ţări UE anunţă acord cu Rwanda pentru centre de migranţi expulzaţi Germania, Danemarca, Grecia, Austria şi Ţările de Jos vor anunţa luni semnarea unui acord cu Rwanda pentru înfiinţarea unor centre de returnare a migranţilor cu cereri de azil respinse, relatează G4Media şi Bursa. Cinci state membre ale Uniunii Europene – Germania, Danemarca, Grecia, Austria şi Ţările de Jos – urmează să anunţe luni semnarea unui acord cu Rwanda pentru înfiinţarea unor centre destinate migranţilor expulzaţi, relatează G4Media, citând Agerpres. Proiectul „huburilor de returnare” urmează să fie dezvăluit într-o conferinţă de presă la Viena, la mijlocul după-amiezii, potrivit unor surse concordante citate de AFP. Bursa relatează, tot pe baza AFP, că iniţiativa este coordonată de cele cinci state, toate susţinătoare ale unei linii ferme în materie de migraţie. De luni de zile, diplomaţi, miniştri şi funcţionari au purtat negocieri pentru a defini contururile acestor centre, păstrând secretă ţara gazdă până în ultimul moment. „Vom vedea săptămâna viitoare la Viena”, a declarat vineri cancelarul austriac Christian Stocker, citat de ambele publicaţii. Potrivit G4Media, o delegaţie rwandeză va fi prezentă luni la Viena la o conferinţă privind migraţia. Obiectivul declarat este deschiderea primelor centre în 2027. Proiectul a fost conceput în colaborare cu Comisia Europeană în urmă cu aproximativ un an şi jumătate, pentru a creşte semnificativ numărul expulzărilor de migranţi. Raţionamentul celor cinci ţări este dublu: expulzarea solicitanţilor de azil respinşi şi descurajarea migranţilor să se stabilească în Europa. Bursa adaugă că, pentru început, cele cinci state intenţionează să lanseze un proiect-pilot, cu aproximativ 20 de solicitanţi de azil respinşi din fiecare ţară implicată, probabil bărbaţi majori prinşi la frontieră. Unităţile nu vor fi centre de detenţie închise, iar Rwanda doreşte să le numească „centre de primire”, cu posibile cursuri de formare profesională. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) ar putea oferi asistenţă la faţa locului. Proiectul este criticat de stânga şi de ONG-uri, care îşi exprimă îngrijorarea privind tratamentul migranţilor. Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat vehement conceptul, spunând că aceste centre nu sunt „nici eficiente”, nici conforme cu valorile UE, notează G4Media. Human Rights Watch a semnalat antecedentele Rwandei în materie de represiune sau detenţii arbitrare, adaugă Bursa. Rămân întrebări legate de soarta persoanelor transferate, beneficiile obţinute de Rwanda şi posibilele acţiuni în justiţie. Potrivit ambelor surse, Regatul Unit a anunţat în 2022 un proiect similar, abandonat ulterior de guvernul laburist al lui Keir Starmer din cauza obstacolelor juridice. Succesorul său, Andy Burnham, a declarat joi că urmăreşte „cu interes” tentativa europeană. Rwanda a acceptat şi să primească persoane expulzate din Statele Unite în timpul preşedinţiei lui Donald Trump. Dacă proiectul-pilot va avea succes, cele cinci ţări iau în calcul extinderea şi în alte state, precum Uganda şi Uzbekistan, conform Bursa. În septembrie 2026, miniştrii de interne ai celor cinci state au convenit asupra principiilor unui model comun pentru centrele de returnare, iar primele transferuri erau vizate pentru 2027, potrivit Mediafax. Atunci, ţara gazdă nu fusese anunţată, iar Uganda şi Rwanda erau considerate variante posibile.
Deocamdată, comunicatul nu oferă detalii despre capacitatea centrului, condiţiile în care ar urma să fie găzduite persoanele transferate sau calendarul exact al negocierilor. Centrul de deportare din Rwanda, vizat pentru primele transferuri în 2027 Proiectul urmăreşte identificarea unei soluţii pentru gestionarea persoanelor ale căror cereri de protecţie internaţională au fost respinse, dar care nu pot fi returnate în statele de origine. În acest context, Rwanda ar putea deveni o destinaţie pentru transferul unor solicitanţi de azil respinşi din mai multe state europene. Negocierile dintre cele cinci guverne şi autorităţile de la Kigali sunt abia la început, iar înfiinţarea centrului depinde de rezultatul acestora şi de stabilirea condiţiilor de funcţionare.
ACTUALIZARE Cinci țări europene vor trimite migranți în Rwanda
Anunțul unui parteneriat între cinci state UE și Rwanda pentru înființarea primului centru de returnare din afara Uniunii a stârnit controverse în toată Europa.
Deși acordul final este încă în curs de negociere, criticile legate de situația drepturilor omului din Rwanda se înmulțesc, iar deportările planificate din cele cinci țări participante, Austria, Germania, Danemarca, Țările de Jos și Grecia, care ar urma să înceapă în 2027, ar putea fi contestate în instanțele europene.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat într-un interviu: „Nu văd nici viitor, nici umanitate în asta”, o remarcă indirectă la adresa celor cinci state membre implicate în proiect.
Parteneriatul convenit luni, la Viena, ar crea primul centru de returnare al UE din afara blocului. Centrul ar urma să poată găzdui aproximativ 100 de persoane în același timp. Cei transferați în Rwanda s-ar putea deplasa liber prin țară și ar urma să se integreze în societatea rwandeză și pe piața muncii locale.
Mulți membri ai Parlamentului European au condamnat ferm acordul politic, invocând atât riscul de abuzuri în Rwanda, cât și pericolul ca migranții să rămână blocați într-o țară de care nu îi leagă nimic.
Eurodeputatul italian Marco Tarquinio, din grupul Socialiștilor și Democraților, a declarat: „Este deosebit de tulburător faptul că soarta unor ființe umane este încredințată unei țări împovărate de acuzații documentate de încălcări grave ale drepturilor fundamentale”.
Abir Al-Sahlani, eurodeputată suedeză de origine irakiană din grupul Renew Europe, a pus sub semnul întrebării logica acordului în interviul acordat emisiunii Europe Tonight a Euronews.
„Dacă noi, în Europa, nu am fost în stare să-i trimitem înapoi în țările lor, ce ne face să credem că Rwanda va putea?”, a întrebat Al-Sahlani.
Parlamentul European a cerut anterior suspendarea unui memorandum de înțelegere UE-Rwanda privind materiile prime critice, din cauza presupuselor crime de război și a ocupării unor teritorii din estul Republicii Democrate Congo de către forțele de apărare rwandeze.
45 de ONG-uri au descris parteneriatul drept o „măsură crudă”, care îi împinge pe migranți într-o nesiguranță și mai mare.
Situația drepturilor omului din Rwanda este pusă sub semnul întrebării în contextul acestui parteneriat.
Rwanda a încercat să se impună ca partener pentru țările occidentale care vor să-și relocheze migranții în afara granițelor. Acordurile anterioare de acest tip s-au lovit de obstacole serioase.
În 2018, Kigali s-a retras dintr-un acord cu Israelul prin care urma să primească refugiați deportați împotriva voinței lor. Un acord pentru transferul solicitanților de azil din Marea Britanie a fost declarat ilegal de Curtea Supremă a Regatului Unit din cauza situației precare a drepturilor omului din Rwanda.
În 2025, Kigali a acceptat să primească 250 de migranți din SUA, în baza unui acord cu administrația președintelui Donald Trump. Până acum însă, doar câțiva dintre ei au fost relocați.
Potrivit unui raport Amnesty International, în toate aceste cazuri Rwanda nu a reușit să demonstreze că poate garanta proceduri echitabile și protecție adecvată pentru persoanele transferate din altă jurisdicție.
Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a respins criticile marți, într-o conferință de presă.
„Drepturile omului în Rwanda sunt respectate pentru toată lumea și, în special, pentru migranții care aleg să vină în țara noastră”, a spus el. Biruta a descris politica de integrare a țării sale drept „una dintre cele mai progresiste”, pentru că le permite refugiaților să muncească.
Ministrul a apărat experiența îndelungată a Rwandei în gestionarea migranților, subliniind că Kigali găzduiește peste 140.000 de refugiați și solicitanți de azil și că administrează din 2017 un centru de tranzit pentru persoanele evacuate din Libia.
„Ce altă țară a venit cu o soluție pentru acești refugiați? Noi am fost singurii”, a spus el.
Cinci țări din Uniunea Europeană — Germania, Danemarca, Grecia, Austria și Țările de Jos — vor anunța luni semnarea unui acord cu Rwanda pentru înființarea primelor centre destinate migranților expulzați din Europa, potrivit informațiilor AFP news.ro. Proiectul privind „centrele de returnare” va fi prezentat în cadrul unei conferințe de presă la Viena.
Obiectivul declarat este deschiderea primelor centre în anul 2027. Acestea au fost concepute în colaborare cu Comisia Europeană începând de acum un an și jumătate, cu scopul de a crește numărul expulzărilor și de a descuraja migranții să încerce să se stabilească pe continentul european news.ro.
Inițiativa a fost pregătită printr-un grup restrâns de diplomați, miniștri și funcționari, care au insistat pe secretizarea țării gazdă pentru a nu compromite negocierile. Cancelarul austriac, Christian Stocker, a confirmat că detaliile vor fi cunoscute săptămâna viitoare la Viena, oraș unde va fi prezentă și o delegație rwandeză pentru o conferință privind migrația news.ro.
Proiectul suscită critici vehemente din partea ONG-urilor, a forțelor de stânga și a unor lideri europeni. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aceste centre nu sunt nici eficiente, nici conforme cu valorile UE news.ro. De asemenea, Human Rights Watch a exprimat îngrijorări legate de alegerea Rwandei, invocând antecedentele documentate ale țării în ceea ce privește detențiile arbitrare și represiunile news.ro.