Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu, cercetător în sisteme de sănătate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, critică intenția președintelui interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, de a obliga persoanele neasigurate fără venituri să plătească asigurări. Măsura a fost anunțată de oficialul CNAS în cadrul Maratonului Profit.ro Health.forum.
Expertul consideră legitimă discuția despre îngustimea bazei de contribuitori, dar califică instrumentul ales de CNAS, respectiv impunerea plății pentru oameni despre care nu se știe dacă au venituri, drept „cel mai slab”. Dr. Ungureanu solicită pornirea procesului cu datele pe masă, pentru a determina câți dintre cei 2,9 milioane de români neasigurați se află în diasporă, trăiesc din agricultura de subzistență, nu au venituri sau muncesc la negru.
Susținerea susținerii Fondului Național Unic al Asigurărilor de Sănătate este legitimă, afirmă cercetătorul, dar adaugă că principiul obligativității, prevăzut în lege, trebuie aplicat respectând echitatea între contributori.
Măsura propusă de CNAS lovește în caracterul echității și afectează pe cei mai săraci, persoanele din mediul rural, muncitorii informali și comunitățile vulnerabile. Lipsa datelor concrete împiedică estimarea proporției fiecărei categorii din cei 2,9 milioane de neasigurați, existând riscul unor discriminări involuntare.
Dr. Ungureanu avertizează asupra riscului crescut al „plăților din buzunar” (out of pocket payments), o problemă semnalată deja de Organizația Mondială a Sănătății în România. Finanțarea sistemului nu trebuie redusă la colectare, ci trebuie să includă trei componente: colectarea contributelor, punerea în comun a riscurilor (solidaritatea socială) și achiziția strategică a serviciilor de sănătate.
„Echitatea între contribuitori” este un principiu legislativ pe care măsura CNAS îl încalcă, susține expertul. Propunerea de a obliga plata persoanelor fără venituri cunoscute este neechitabilă din punct de vedere al redistribuirii riscurilor sociale.
Dezavantajele legate de echitate vizează impactul disproportionat asupra celor săraci, ai mediului rural, ai informali și ai comunităților vulnerabile. Nu există cifre oficiale care să confirme ce procent din cei 2,9 milioane de neasigurați aparține acestor categorii, iar diaspora sau posesorii de economii neavând venituri salariale pot fi afectați similar.
Cu toate că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent echilibrat financiar, șefa CNAS Larisa Mezinu-Bălan avertizează asupra expirării, la sfârșitul anului 2027, a contribuției de 9% impusă pensiilor de peste 3.000 de lei, introdusă temporar prin Legea nr. 141/2025. Instituția verifică, de asemenea, sesizările cetățenilor privind serviciile medicale decontate de CNAS, dar de care pacienții afirmă că nu au beneficiat (decontări fictive).
Analizele Organizației Mondiale a Sănătății indică deja o problemă cu sumele plătite din buzunar pentru servicii de sănătate în România. Extinderea obligației de plată riscă să agraveze protecția financiară scăzută a cetățenilor.
Finanțarea sistemelor de sănătate include, alături de colectare, și punerea împreună a riscurilor (principiul solidarității: plătesc și când nu sunt bolnav pentru ca altcineva să beneficieze). Concentrarea exclusivă pe colectare ignoră acest pilon fundamental.
Achiziția strategică de servicii (strategic purchasing) reprezintă a treia componentă esențială a finanțării. CNAS face pași în această direcție, dar Dr. Ungureanu subliniază că eforturile trebuie consolidate pentru a asigura o finanțare eficientă.
Diagnosticul CNAS privind necesitatea achiziției strategice este considerat corect de către expert. România plătește preponderent servicii curative, nu suficient serviciile preventive, asistența medicală primară și cea ambulatorie.
Pentru a evita risipa și decontările fictive, care rămân o problemă vizibilă la știri, eforturile trebuie să se concentreze pe scoaterea la iveală a ineficiențelor, nu doar pe colectarea de noi fonduri.
Combaterea muncii la negru este un obiectiv crucial, pe lângă îmbunătățirea finanțării sănătății. Identificarea muncii nedeclarate ar aduce venituri suplimentare nu doar la fondul de sănătate, ci și la impozitul pe venit și la contribuțiile la sistemul de pensii.
Beneficiile combaterii muncii la negru ar fi amplificate pentru întreaga societate, generând venituri la nivelul sistemelor de pensii și fiscalitate, nu doar al asigurărilor de sănătate.
Autoritățile trebuie să se concentreze pe determinarea procentului real de persoane fără venituri, din diaspora sau fără contracte de muncă, dintre cei 2,9 milioane de neasigurați.
CNAS solicită mecanisme pentru obligarea la plată a persoanelor fără venituri, în condițiile în care aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate.
Larisa Mezinu-Bălan, președinta interimară a CNAS, declară că nu înțelege cum trăiesc oamenii fără venituri și consideră un risc faptul că românii plecați în străinătate pot reveni vara pentru a beneficia de servicii medicale de urgență, la care au dreptul prin lege.
Oficialul CNAS avertizează asupra expirării, în 2027, a contribuției aplicate pensiilor de peste 3.000 de lei, deși afirmă că sistemul este în prezent echilibrat financiar. Sunt prezentate sesizări privind servicii medicale decontate de CNAS, dar de care pacienții afirmă că nu au beneficiat.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS, care exercită atribuțiile președintelui din 23 octombrie, solicită extinderea bazei de contribuabili, prin introducerea unor mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele neasigurate care nu beneficiază de scutiri.
Potrivit Mezinu-Bălan, aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani. Oficialul consideră că aceste persoane ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului, chiar și atunci când nu realizează venituri.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populație sunt în continuare neasigurați. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat șefa interimară a CNAS.
Mezinu-Bălan susține că statul trebuie să intervina urgent pentru a colecta contribuții și de la persoanele care, în prezent, pot opta să se asigure voluntar.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.
„Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calculuri, știm exact câți bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Deși afirmă că instituția a calculat veniturile suplimentare, reprezentanta CNAS nu a prezentat suma concretă sau mecanismul prin care ar putea fi obligate să plătească persoane care nu realizează venituri. De asemenea, nu a explicat diferențierea dintre persoanele fără venituri, cele care trăiesc din economii sau care nu au resurse pentru plată.
Persoanele fără venituri care nu beneficiază de scutiri legale pot opta, în prezent, pentru plata CASS prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei.
O problemă semnalată de șefa interimară a CNAS o reprezintă românii plecați în străinătate care continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.
Larisa Mezinu-Bălan afirmă că instituția are în evidențe aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, dar admite că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.
„Probabil mulți dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat oficialul.
Șefa CNAS și-a exprimat temerea că persoanele respective revin în România pe timpul vacanțelor și pot beneficia de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv la unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie.
Utilizarea serviciilor de către persoanele care revin din străinătate este considerată un risc pentru sistemul asigurărilor, CNAS solicitând intervenția autorităților pentru reglementarea situației.
Pachetul minimal de servicii medicale este un drept legal al persoanelor neasigurate, prevăzut de Legea nr. 95/2006. Acesta include asistența în urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție și monitorizarea sarcinii, nu o faciliteate acordată discreționar.
În discursul său, Mezinu-Bălan nu a prezentat date privind numărul persoanelor din diaspora care revin pentru tratament, frecvența utilizării serviciilor sau costurile generate. Nu a existat dovada că persoanele respective s-ar întoarce în România special pentru beneficii medicale.
Conducerea CNAS admite că evidențele includ persoane care nu mai locuiesc în România. Prin urmare, cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu poate fi echivalată automat cu numărul persoanelor rezidente de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.
Contribuția de sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei, impusă din august 2025 prin Legea nr. 141/2025, va expira la 31 decembrie 2027.
Măsura impunerii contribuției pentru pensiile mari este temporară. Începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislația nu va fi modificată.
Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția asupra termenului de expirare, sugerând că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a nu afecta sustenabilitatea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.
Reprezentanta CNAS nu a cerut explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a prezentat expirarea acesteia ca pe o problemă care trebuie avută în vedere pentru finanțarea viitoare a sistemului.
Avertismentul vine în condițiile în care aceeași reprezentantă a CNAS afirmă că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent sustenabil financiar, după extinderea bazei de contribuabili.
Potrivit CNAS, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate, iar fondul nu mai beneficiază în 2026 de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
CNAS ar fi reușit să reducă termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la 60 de zile, comparativ cu aproximativ 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.
Conducerea CNAS recunoaște existența unor decontări nejustificate. Mezinu-Bălan i-a mulțumit cetățenilor care au verificat platforma „E-Sănătatea mea” și au semnalat consultații sau proceduri medicale decontate, dar neefectuate.
Sesizările privind decontările fictive au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități paraclinice. CNAS nu a prezentat în acest discurs numărul cazurilor identificate sau valorile prejudiciului.
În timp ce conducerea instituției solicită mecanisme pentru colectarea de contribuții suplimentare de la persoane fără venituri, aceeași instituție verifică dacă fondurile deja colectate au fost utilizate pentru plata unor servicii medicale care nu au fost efectiv prestate.
Șefa interimară a CNAS susține că necesarul de finanțare a sănătății va continua să crească și că autoritățile nu ar trebui să se aștepte la economii, invocând diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.
„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat oficialul. CNAS își propune să calculeze pe parcursul anului 2027 costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv pe baza infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR.
Conducerea instituției dorește o contractare a serviciilor medicale în funcție de necesarul identificat la nivel regional, pentru a evita finanțarea unor capacități excedentare. Mezinu-Bălan recunoaște însă că în unele județe continuă să existe deficite importante de medici de familie și de servicii medicale în ambulatoriu.
Pentru ambulatoriul de specialitate este avută în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura este în stadiu de proiect și necesită susținerea Ministerului Finanțelor.
Majorarea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, efectuată în vara anului 2025, este un alt factor de creștere a cheltuielilor invocat de CNAS. Fondul de asigurări suportă creșterea de TVA și pentru medicamentele compensate integral, ceea ce majorează costurile decontate.
Expertul în sisteme de sănătate, Dr. Marius Ungureanu, a publicat această analiză pentru News.ro, într-un context în care CNAS își dorește să extindă baza de contribuți.
O altă categorie de contribuabili adusă în discuție este cea a pensionarilor, cărora Guvernul le-a impus, din august 2025, plata CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei.
Măsura pentru pensii are caracter temporar și expiră la 31 decembrie 2027. Începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislația nu va fi modificată.
Mezinu-Bălan a atras atenția asupra acestui termen, sugerând că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a nu afecta veniturile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Riscul „plăților din buzunar” pentru servicii de sănătate este accentuat de faptul că România plătește preponderent servicii curative, în detrimentul prevenției și asistenței primare.
Ineficiențele din sistem, precum decontările fictive, trebuie scoase la suprafață pentru a îmbunătăți finanțarea sănătății.