Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a deconspirat peste 17.000 de informatori ai Securității în ultimii 26 de ani, proces care a implicat analizarea a mii de dosare arhivistice pentru asocierea numelor conspirative cu identitățile reale. CNSAS nu deține o evidență automată care să lege numele conspirative de persoane, identificarea necesitățând verificarea documentelor și corelarea informațiilor dispersate în arhive. Pentru a deconspira un informator, instituția verifică două condiții: dovada transmiterii de informații de către petent și certitudinea atribuirii numelui conspirativ persoanei respective. Deconspirarea este descrisă de CNSAS ca un proces laborios de coroborare a informațiilor din arhivă, nu o simplă listare. Investigarea necesită consultația a zeci de mii de dosare chiar și cu baze de date electronice, care au doar facilitat, nu înlocuit munca documentară.
CNSAS a preluat arhiva fostei Securități începând cu anul 2006, proces continuat și digitalizat treptat. Implementarea bazelor de date nu elimină necesitatea cercetării documentare pentru stabilirea fără echivoc a identității informatorilor. Identitatea nu este stabilită doar prin găsirea unui pseudonim, ci prin corelarea unor date distincte. Activitatea se desfășoară conform Legii nr. 293/2008, având ca obiective informarea opiniei publice și cunoașterea adevărului istoric privind rolul Securității.
La 10 noiembrie 2026, CNSAS publica două liste distincte: una cu 4.920 de ofițeri și subofițeri și alta cu 1.120 de colaboratori. Aceste liste, publicate separat de cei 17.104 informatori deconspirați, au mecanisme de includere diferite. Lista cadrelor include verificările solicitate pentru accesul la dosar și pe cei din funcții publice prevăzute de lege, precum și datele biografice ale celor decedați. Pentru foștii ofițeri decedați, CNSAS a păstrat datele biografice și gradele conform fișelor profesionale. În cazul acțiunilor în contencios administrativ pentru încălcarea drepturilor omului, Deciziile definitive ale instanțelor sunt publicate în Monitorul Oficial. Lista colaboratorilor cuprinde doar persoanele din funcții publice pentru care CNSAS a solicitat instanței constatarea calității de colaborator. Numărul de 1.120 se referă strict la categoria verificărilor prevăzute de lege, nu la totalul colaboratorilor.
CNSAS pune la dispoziția publicului și specialiștilor rezultatele investigațiilor privind organizarea și funcționarea aparatului represiv comunist (1945-1989). Instituția actualizează periodic listele pentru a contribui la cunoașterea trecutului recent.
CNSAS relevă un act care confirmă că Elena Ceaușescu a fost victima unui grav accident rutier în 1979, suferind un traumatism cranian sever. Evenimentul a fost acoperit de cenzura comunistă, fapt dovedit de un telex France Press interceptat de Securitate. CNSAS explică existența a cel puțin trei teorii asupra accidentului, confirmând validitatea istorică a evenimentului prin documentele de arhivă. Telexul, trimis de jurnalistul Dupuy Albert, confirma că doamna Ceaușescu s-a restabilit la timp pentru a asista la al XII-lea Congres al PCR. Documentul dovedește că Securitatea nu doar intercepta telexurile, ci și îi urma pe jurnaliștii acreditați.