Colapsul încercărilor Rusiei de a înlocui dolarul cu yuanul sub presiunea sancțiunilor

Banca Centrală a Rusiei a publicat date care arată că ponderea yuanului în plățile pentru exporturile rusești a scăzut la jumătate în acest an, atingând 22%, comparativ cu maximul înregistrat la mijlocul anului 2024, când Statele Unite au extins spectrul sancțiunilor secundare. Această inversare a tendinței subliniază capacitatea SUA de a-și impune voința politică, chiar și față de a doua cea mai mare economie a lumii, și consolidează dominanța globală a dolarului.

Renunțarea la yuan a creat obstacole majore pentru companiile rusești în efectuarea plăților transfrontaliere. În imposibilitatea deontării directe în moneda chineză, firmele sunt obligate să recurgă la intermediari, țări terțe și rute complexe, ceea ce face tranzacțiile mai lente, mai costisitoare și mai puțin previzibile.

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședintele Sberbank, cea mai mare bancă rusă, și Alexander Gabuev, director al Eurasia Center, au semnalat că, deși Moscowa și Beijingul au trecut oficial la decontări în monede naționale, plățile bancare obișnuite s-au redus drastic și sunt supuse unor perturbări frecvente.

În contextul izolării din partea Europei, China a devenit principalul partener comercial al Rusiei, reprezentând peste o treime din comerțul exterior. Până la jumătatea anului 2024, exporturile rusești denominate în yuan depășeau constant exporturile directe către China, yuanul ocupând locul patru în plățile internaționale SWIFT. Totuși, după extinderea sancțiunilor secundare în iunie 2024, marile bănci chineze au încetat colaborarea cu partenerii ruși, blocând plăți timp de luni de zile, iar Banca Rusiei a îndemnat instituțiile de credit să limiteze creditele denominate în yuan.

Rusia a abandonat eforturile de a înlocui dolarul american cu yuanul chinezesc în cadrul plăților transfrontaliere, recunoscând practic esecul strategiei de evitare a dolarului sub presiunea sancțiunilor. Cazul Rusiei ilustrează dificultățile majore cu care se confruntă alte state care caută o alternativă la moneda dominantă, confirmând capacitatea SUA de a-și aplica voința politică asupra sistemului financiar global.

Rusia a renunțat la eforturile de a înlocui dolarul american cu yuanul chinezesc în plățile transfrontaliere, ca urmare a presiunilor SUA privind introducerea unor sancțiuni secundare. Evoluția evidențiază dificultățile cu care se confruntă alte națiuni care caută o alternativă la moneda americană, transmite Bloomberg Bursa.ro.

Conform ultimelor date publicate de Banca Centrală a Rusiei și analizate de Bloomberg, cota yuanului în plățile pentru exporturile rusești a scăzut la jumătate în 2026, atingând 22%, față de maximul din mijlocul anului 2024.

Principala cauză a acestui declin este temerea băncilor chineze de sancțiunile secundare americane amenințate în contextul războiului din Ucraina. Autoritățile de la Washington și-au demonstrat capacitatea de a-și impune voința politică asupra a doua economii a lumii, consolidând în același timp dominația globală a dolarului Bursa.ro.

Abandonarea parțială a yuanului a îngreunat semnificativ plățile transfrontaliere pentru companiile rusești. Fără posibilitatea decontării directe în moneda chineză, firmele sunt obligate să utilizeze intermediari, terțe țări și rute de plată complexe. Această reconfigurare a făcut tranzacțiile mai lente, mai costisitoare și mai puțin previzibile Bursa.ro.

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședinte al Sberbank, și Alexander Gabuev, director al Eurasia Center, au semnalat că, deși decontările oficiale se fac în monede naționale, practicile bancare obișnuite au suferit reduceri drastice și perturbări frecvente Bursa.ro.

Economia rusă adoptase yuanul rapid în urma sancțiunilor occidentale din cauza războiului, moneda chineză reprezentând aproape jumătate din comerțul exterior. Yuanul devenise cea mai tranzacționată valută pe bursa de la Moscova și depășise dolarul la depozitele bancare Bursa.ro.

În perioada de maximă utilizare, băncile rusești și-au reorientat creditarea și piața obligațiunilor către yuan, care a intrat și în rezervele băncii centrale Bursa.ro.

Intensificarea legăturilor comerciale cu China a fost determinată de excluderea Rusiei de pe piața europeană, cea mai importantă pentru Moscova înainte de sancțiuni. China este acum principalul partener comercial al Rusiei, cu peste o treime din comerțul exterior al țării Bursa.ro.

Până în iunie 2024, Rusia a creat un canal suplimentar pentru internationalizarea yuanului, exporturile denominate în yuan depășind constant exporturile directe către China. La apogeul său, yuanul ocupa locul patru în plățile internaționale SWIFT, fiind devansat doar de dolar, euro și lira sterlină Bursa.ro.

Inversarea tendinței a fost accelerată de extinderea motivelor pentru sancțiuni secundare americane anunțate în iunie 2024. Marele bănci chineze au încetat colaborarea cu partenerii ruși, blocând sau întârzind plățile timp de luni de zile și returnând transferurile Bursa.ro.

Criza acută de valutare a obliga Banca Rusiei să îndrme instituțiile de credit să limiteze creditele denominate în yuan Bursa.ro.

Există încă câteva canale comerciale între companiile rusești și cele chineze, dar niciunul nu garantează succesul plăților Bursa.ro.

Tranzacțiile se desfășoară frecvent prin agenți de plată, o metodă considerată mai sigură, dar mult mai scumpă. Conform datelor STT Logistics, costul total al plăților transfrontaliere către China ajunge la 15%-20% din valoarea tranzacției Bursa.ro.

Utilizarea yuanului în schimburile comerciale cu țări terțe a intrat pe un trend negativ, conform calculelor Bloomberg. Ponderea yuanului la nivel global a scăzut până la locul cinci în sistemul SWIFT, depășit de yenul japonez, revenind la nivelurile de dinainte de război Bursa.ro.

Martin Chorzempa de la Peterson Institute for International Economics a constatat că impulsul pentru internationalizarea yuanului, generat de sancțiunile împotriva Rusiei, s-a estomat Bursa.ro.

Rusia a renunțat practic la încercările de a înlocui dolarul cu yuanul chinezesc în plățile transfrontaliere, ca urmare a presiunilor vizând introducerea de sancțiuni secundare de către SUA, o dovadă a dificultăților cu care se confruntă alte națiuni aflate în căutarea unei alternative la moneda americană.

Astfel, chiar dacă comerțul cu China a crescut, ponderea yuanului în plățile pentru exporturile rusești s-a înjumătățit anul acesta, ajungând la 22%, comparativ cu nivelul maxim, atins la mijlocul anului 2024, când SUA și-au extins sancțiunile secundare, conform celor mai recente date ale băncii centrale ruse. În comerțul cu Asia, Rusia primește acum ruble pentru 69% din exporturile sale.

Această schimbare de direcție a Rusiei a venit după ce băncile chineze au început să se teamă că vor fi vizate de sancțiunile secundare pe care SUA au amenințat că le vor impune în contextul războiului din Ucraina. Situația demonstrează capacitatea SUA de a-și impune voința politică, chiar și în relația cu a doua cea mai mare economie a lumii, și subliniază dominația globală a dolarului.

Renunțarea la yuan a creat probleme tot mai mari pentru companiile rusești în ceea ce privește plățile transfrontaliere. În imposibilitatea de a efectua decontări directe în moneda chineză, firmele sunt nevoite să apeleze la intermediari, la țări terțe și la rute de plată mai complexe, ceea ce face ca tranzacțiile să devină mai lente, mai costisitoare și mai puțin previzibile.

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședinte la Sberbank, cea mai mare bancă rusească, a declarat că, deși Rusia și China au trecut oficial la decontări în monedele naționale, plățile sunt încă supuse unor perturbări frecvente. „Plățile bancare obișnuite s-au redus drastic”, susține Alexander Gabuev, director al centrului de analiză Eurasia Center.

Economia rusă a adoptat yuanul cu o viteză extraordinară atunci când SUA și aliații săi au impus sancțiuni din cauza războiului din Ucraina. Moneda chineză a ajuns să reprezinte aproape jumătate din comerțul exterior al Rusiei, a devenit cea mai tranzacționată monedă pe piața valutară internă de la Moscova și a depășit dolarul în ceea ce privește depozitele bancare.

Băncile rusești și-au reorientat creditarea dinspre dolari și euro către yuan, în timp ce piața obligațiunilor denominate în yuan a crescut într-un ritm de două cifre, iar moneda a devenit unul dintre activele principale în rezervele băncii centrale a Rusiei.

Acest lucru se explică prin faptul că legăturile comerciale ale Rusiei cu China s-au intensificat după ce, din cauza sancțiunilor Uniunii Europene, Rusia a fost în mare parte exclusă de pe o piață care, anterior, fusese cea mai mare pentru Moscova. În prezent, China este cel mai important partener comercial al Rusiei, reprezentând peste o treime din comerțul său exterior.

Până la jumătatea anului 2024, Rusia crease, practic, un canal suplimentar pentru utilizarea internațională a yuanului. Valoarea exporturilor rusești denominate în yuan a depășit constant valoarea exporturilor expediate direct către China, ceea ce înseamnă că și cumpărătorii din alte regiuni au început, tot mai des, să plătească Rusia în yuan. Practic, Rusia a adus o contribuție substanțială la eforturile Beijingului de a extinde rolul monedei dincolo de granițele Chinei. În punctul său de maximă utilizare, yuanul a ocupat locul al patrulea în plățile internaționale prin sistemul SWIFT, fiind devansat doar de dolar, euro și lira sterlină.

Deși progresele au fost rapide, inversarea tendinței a avut loc și mai repede. Companiile rusești au fost paralize dup ce, în iunie 2024, SUA au extins semnificativ motivele pentru impunerea de sancțiuni secundare asupra instituțiilor financiare și a companiilor care derulează afaceri cu Rusia. Plățile au fost blocate sau întârziate luni de zile, transferurile au fost returnate, iar cele mai mari bănci din China au încetat complet colaborarea cu partenerii din Rusia.

Economia Rusiei, care la acea dată depindea deja în mare măsură de yuan, s-a confruntat cu o criză acută de valută. În cele din urmă, Banca Rusiei a îndemnat instituțiile de credit să limiteze acordarea de credite denominate în yuan.

Potrivit companiilor care facilitează schimburile comerciale între firmele rusești și China, există în continuare câteva canale disponibile, însă niciunul nu garantează finalizarea cu succes a unei plăți.

În prezent, multe tranzacții se derulează prin intermediul unor agenți de plată, în loc să treacă prin bănci. Această metodă este considerată mai sigură, dar și mai costisitoare. Costul total al plăților transfrontaliere către China ajunge, în medie, la 15% - 20% din valoarea tranzacției - sumă care include comisioanele și taxele percepute de intermediari -, conform datelor furnizate de STT Logistics, o companie de transport de mărfuri.

Potrivit calculelor Bloomberg, utilizarea yuanului de către Rusia în schimburile comerciale cu țări terțe a intrat, de asemenea, pe un trend negativ spre sfârșitul anului trecut. În acest context, ponderea yuanului la nivel global a revenit la nivelurile de dinaintea războiului din Ucraina, coborând pe locul al cincilea, după yenul japonez, conform datelor SWIFT. „Impulsul pentru extinderea internaționalizării yuanului, generat de sancțiunile impuse Rusiei, s-a estompat”, a precizat Martin Chorzempa, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics.

Rusia a abandonat efectiv încercările de a înlocui dolarul american cu yuanul chinezesc în tranzacțiile internaționale, pe fondul amenințărilor SUA cu impunerea unor sancțiuni secundare. Această schimbare evidențiază obstacolele pe care le întâmpină și alte state care încearcă să reducă dependența de dolar și să găsească alternative la moneda americană Observator News.

Cele mai recente date publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că, în pofida intensificării schimburilor comerciale cu China, ponderea yuanului în plăţile pentru exporturile ruseşti s-a redus la jumătate în acest an, până la 22%, comparativ cu nivelul maxim atins la jumătatea anului 2024.

Schimbarea de direcţie a Rusiei a venit după ce băncile chineze au început să se teamă că vor fi vizate de sancţiunile secundare pe care SUA le-au ameninţat că le vor impune în contextul războiului din Ucraina. Situaţia demonstrează capacitatea SUA de a-şi impune voinţa politică, chiar şi faţă de a doua cea mai mare economie a lumii, şi subliniază dominaţia globală a dolarului.

Renunţarea la yuan a creat probleme tot mai mari pentru companiile ruseşti în ceea ce priveşte plăţile transfrontaliere. În imposibilitatea de a efectua decontări directe în moneda chineză, firmele sunt nevoite să apeleze la intermediari, la ţări terţe şi la rute de plată mai complexe, ceea ce face ca tranzacţiile să devină mai lente, mai costisitoare şi mai puţin previzibile.

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreşedinte al Sberbank, cea mai mare bancă rusească, a declarat că, deşi Rusia şi China au trecut oficial la decontări în monedele naţionale, plăţile sunt în continuare supuse unor perturbări frecvente. Alexander Gabuev, director al centrului de analiză Eurasia Center, a completat: „Plăţile bancare obişnuite s-au redus drastic”.

Economia rusească a adoptat yuanul cu o viteză extraordinară atunci când SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni din cauza războiului din Ucraina. Moneda chineză a ajuns să reprezinte aproape jumătate din comerţul exterior al Rusiei, a devenit cea mai tranzacţionată monedă pe piaţa valutară internă de la Moscova şi a depăşit dolarul în ceea ce priveşte depozitele bancare.

Băncile ruseşti şi-au reorientat creditarea dinspre dolari şi euro către yuan, în timp ce piaţa obligaţiunilor denominate în yuan a crescut într-un ritm de două cifre, iar moneda a devenit unul dintre activele principale în rezervele băncii centrale a Rusiei.

Legăturile comerciale ale Rusiei cu China s-au intensificat după ce, din cauza sancţiunilor Uniunii Europene, Rusia a fost în mare parte exclusă de pe o piaţă care, anterior, fusese cea mai mare pentru Moscova. În prezent, China este cel mai important partener comercial al Rusiei, reprezentând peste o treime din comerţul său exterior.

Până la jumătatea anului 2024, Rusia crease, practic, un canal suplimentar pentru utilizarea internaţională a yuanului. Valoarea exporturilor ruseşti denominate în yuan a depăşit constant valoarea exporturilor expediate direct către China, ceea ce înseamnă că şi cumpărători din alte regiuni au început să plătească Rusia în yuan. În punctul său de maximă utilizare, yuanul a ocupat locul al patrulea în plăţile internaţionale prin sistemul SWIFT, fiind devansat doar de dolar, euro şi lira sterlină.

Inversarea tendinţei a avut loc repede. Companiile ruseşti au fost paralizate după ce, în iunie 2024, SUA au extins semnificativ motivele pentru impunerea de sancţiuni secundare asupra instituţiilor financiare şi a companiilor care derulează afaceri cu Rusia. Plăţile au fost blocate sau întârziate luni de zile, transferurile au fost returnate, iar cele mai mari bănci din China au încetat complet colaborarea cu partenerii din Rusia.

Economia Rusiei, care depindea deja în mare măsură de yuan, s-a confruntat cu o criză acută de valută. În cele din urmă, Banca Rusiei a îndemnat instituţiile de credit să limiteze acordarea de credite denominate în yuan.

Există în continuare câteva canale comerciale disponibile între firmele ruseşti şi China, însă niciunul nu garantează finalizarea cu succes a unei plăţi.

Multe tranzacţii se derulează prin intermediul unor agenţi de plată, o metodă considerată mai sigură, dar şi mai costisitoare. Costul total al plăţilor transfrontaliere către China ajunge, în medie, la 15% - 20% din valoarea tranzacţiei, conform datelor furnizate de STT Logistics.

Utilizarea yuanului de către Rusia în schimburile comerciale cu ţări terţe a intrat pe un trend negativ. Ponderea yuanului la nivel global a revenit la nivelurile de dinaintea războiului din Ucraina, coborând pe locul al cincilea, după yenul japonez, conform datelor SWIFT.

„Impulsul pentru extinderea internaţionalizării yuanului, generat de sancţiunile impuse Rusiei, s-a estompat”, a precizat Martin Chorzempa, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics.

Penuria de yuanuri a dus la o creștere a ratelor de împrumut și a condus la discuții despre imposibilitatea menținerii creditelor în această valută. Zongyuan Zoe Liu de la Council on Foreign Relations explică faptul că China nu dorește ca yuanul să detroneze dolarul, deoarece un astfel de rol ar necesita deschiderea piețelor de capital, ceea ce ar compromite controlul Partidului Comunist asupra fluxurilor financiare. Strategia Pekinului este de a oferi o alternativă viabilă la dolar pentru a ocoli sancțiunile unilaterale, fără a asuma costurile dominării monetare globale.