Comandamentul Energetic Național: România are rezerve de gaze și apă mult mai scăzute decât anul trecut

România intră în sezonul rece cu rezerve de gaze naturale și apă mult mai scăzute decât în anul precedent, a declarat marți Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, după ședința Comandamentului Energetic Național. Oficialul a evitat tonul alarmist, precizând că situația nu este nici „rău”, dar nu poate pleca „din start cu foarte mult optimism”.

Rezervele de gaze naturale înregistraza un deficit de aproximativ 362 de milioane de metri cubi față de aceeași perioadă a anului trecut, o diferență pe care Nițulescu a definit-o ca „substanțială” și care va influența consumul și costurile. Consumul curent se situează la 36 de milioane de metri cubi pe zi, dar există riscul ca acesta să crească până la 60 de milioane de metri cubi zilnic în lunile ianuarie-februarie dacă temperaturile vor scădea semnificativ.

Autoritățile se bazează pe fluxurile transfrontaliere pentru a compensa parțial deficitul local. Capacitatea de livrare a gazelor pe anumite rute de interconectare va crește până la 27 de milioane de metri cubi pe zi, situația interconectărilor fiind considerată „îmbucurătoare” de către oficial.

Pe segmentul combustibililor solizi, rezervele de cărbune sunt evaluate stabil, la circa 579.000 de tone, oficialul descriind situația prin expresia „stau binișor”.

Sectorul hidroenergetic înregistrează cea mai problematică situație, cu rezerve de apă „mult, mult mai scăzute” și neanticipate. Nivelul energetic al rezervelor este de aproximativ 1.240 GWh, reprezentând doar 43,85% din capacitatea teoretică. Ca urmare, Comandamentul Energetic Național a decis conservarea apei din lacurile de acumulare strict pentru echilibrarea rețelei și acoperirea necesarului intern de consum.

Deși prognoza meteorologică pentru noiembrie indică precipitații normale, debitele râurilor, în special ale Dunării, sunt sub media anuală. Debitele actuale la Dunăre sunt estimate la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, cu puține creșteri față de anii anteriori.

Creșterea debitelor Dunării va asigura necesarul pentru susținerea producției de energie nucleară a celor două reactoare de la Cernavodă. Miercuri a fost reconectată Unitatea 2, iar Unitatea 1 este planificată să fie repornită vineri, după finalizarea lucrărilor de remediere a defecțiunii.

Producția de energie electrică din ape este așteptată să crească pe măsură ce cresc debitele pe Dunăre și pe cursurile interioare. Iulius Dan Plaveti, președintele și CEO al Hidroelectrica S.A., a subliniat că seceta prin care a trecut România este cea mai îndelungată de când se fac măsurători în bazinul Dunării.

Iulius Dan Plaveti a detaliat prognoza debitelor: pentru noiembrie se estimează o medie de 1.700 mc/s, deși în prezent nivelul este de 1.800 mc/s, așteptându-se să ajungă spre 2.500 mc/s în decembrie.

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va avea valoarea de 1.800 m3/s în primele două zile, 1.850 m3/s în următoarele trei zile, crescând până la 1.950 m3/s miercurea viitoare, rămânând sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 m3/s).

„Au început ploile în bazinul Dunării... așteptăm creșteri de debite. Prin urmare, producția va crește. Sperăm ca și partea de rezervă, de apă în laturi să înceapă încet-încet să-și revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)”, a detaliat Iulius Dan Plaveti.

Responsabilii sistemului au identificat posibile variante de pus în aplicare în condiții de criză, în contextul în care consumul este așteptat să depășească pragul de 9.000 MW, ajungând chiar la 9.600 MW în unele scenarii.

Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, iar cea normală este de 4.000 MW. Există posibilitatea importului la orele de vârf și repornirea altor capacități de producție. Secretarul de stat a menționat un grup de lucru cu Dispecerul Energetic Național (DEN) pentru identificarea soluțiilor de criză.

Pană la sfârșitul anului, vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse (regenerabil, gaze). La Centrala Mintia sunt în curs testele tehnologice, care funcționează ca testare de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe și testele la centrala de la Iernut.

La ora 17:43, importurile României depășiseră pragul de 3.000 MW, în contextul în care consumul era deja de peste 8.000 MW. Mai exact, consumul era de 8.065 MW și producția, de 5.041 MW, care provenea în proporție de peste 40% din gaze.

Reactorul 2 de la Cernavodă, repornit dimineață prima dată după 13 august, ajunsese la aproximativ 40% din capacitatea instalată. Structura producției la ora 17:43 includea: Hidrocarburi – 2.154 MW (42,75%), Hidro – 1.605 MW (31,85%), Cărbune – 830 MW (16,47%), Nuclear – 286 MW (5,68%), Instalații de stocare – 75 MW (1,49%), Biomasa – 55 MW (1,09%), Eolian – 45 MW (0,89%) și Fotosolar negativ (-11 MW, -0,22%).

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9.000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a explicat Nițulescu.

Nivelul maxim estimat ar putea fi înregistrat în perioadele reci, pe termen scurt, când sunt temperaturi care depășesc -10°C constant. Ianuarie și februarie sunt cele două luni de vârf, când consumurile cresc foarte mult după ora 18:00, atingând vârfuri până la ora 23:00.

Din cauza temperaturilor scăzute, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de 2 noiembrie, prima dată în opt luni. Cel mai mare consum instantaneu din acest an s-a înregistrat pe 21 ianuarie, când a ajuns la 9.305 MW.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier.

Fiecare consumator este responsabil de propriul comportament, a transmis Nițulescu. „Recomandările au fost, dacă sunt preluate de către cetățeni… și părerea mea este că fiecare se motivează să-și reducă consumul de energie sau de gaze naturale”.

„Dacă toți ne gândim la țara asta să avem lumina aprinsă, să avem energie sau pentru că avem căldură în apartament și prețurile mai corespunzătoare... zic că toți suntem responsabili pentru a face ceva pentru bine”, a declarat secretarul de stat.

Marilor consumatori li se va aplica restricție, nu decuplare de la rețea, în anumite condiții, pentru echilibrarea sistemului. Nițulescu a precisat: „Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea... Pot să fie doar limitați, dar nu decuplați, la anumite ore”, respectiv în vârfurile de consum.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei a transmis mesajul de responsabilitate civică, evitând recomandările specifice directe, dar subliniind legătura dintre comportament, prețurile energiei și interesul național.

Autoritățile monitorizează situația pentru asigurarea alimentării în perioada de iarnă. Ministerul Energiei se așteaptă la o scădere a prețurilor energiei electrice în zilele următoare.

Revenirea celor două unități nucleare de la Cernavodă va aduce în sistem aproximativ 1.200-1.300 MW, contribuind la acoperirea consumului în orele de vârf și reducerea importurilor, care depășiseră 2.000 MW în anumite intervale orare.

Conservarea apei din lacurile de acumulare este prioritara pentru echilibrarea rețelei, date fiind debitele reduse și prognoza precipitațiilor.

Secretarul de stat a menționat existența unor soluții de intervenție și remediere pentru a acoperi potențialul deficit de 9.600 MW, incluzând importuri maxime de 4.600 MW și ramparea altor capacități.

Importurile de energie electrică depășiseră pragul de 3.000 MW la ora 17:43, cu un consum total de 8.065 MW și o producție proprie de 5.041 MW, din care peste 40% provenind din gaze.

Structura producției zilnice evidențiază dependenta majoră de hidrocarbonuri și hidroenergie, cu o contribuție nucleară modestă la momentul respectiv, datorită opritului Unității 1.

Contextul alertei energetice deținute din august este relevant pentru înțelegerea vulnerabilității actuale a sistemului național.

Mesajul oficial rămâne unul de responsabilitate individuală și colectivă, fără impunerea unor obligații legale stricte de reducere a consumului decât în scenarii extreme de limitare a marilor consumatori.

Responsabilitatea fiecărui cetățean este accentuată ca mecanism principal de conservare în absența unor directive administrative restrictive masive.

Limitarea consumatorilor mari se aplică doar în vârfurile de consum și geografic, pentru a evita decuplarea completă de la rețea.

Securitatea energetică pe durata iernii este pusă sub semnul întrebării de rezervele scăzute, dar autoritățile mențin planuri de acțiune pentru echilibrarea rețelei.

Perspectivele de creștere a debitelor și revigorarea rezervei de apă în lacuri depind de evoluția precipitațiilor și de fluxurile din bazinul Dunării.

Testele tehnologice la Mintia și Iernut vor aduce capacități suplimentare importante în sistemul energetic național.

România intră în sezonul rece cu rezerve de gaze naturale și apă din lacurile de acumulare mai scăzute față de aceeași perioadă a anului trecut. În situația unui consum ridicat, autoritățile se pot baza pe importuri de energie, pe repornirea unor capacități de producție în stand-by și, în anumite condiții, pe limitarea consumului marilor companii în orele de vârf. Analiza stării rezervelor și a măsurilor de criză s-a făcut marți, în ședința Comandamentului Energetic Național. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a declarat că România nu se află într-o situație critică, dar recunoaște că nivelurile rezervelor sunt inferioare celor din anul trecut.

Nițulescu a caracterizat situația prin afirmația: „Pot să vă răspund cu curaj că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism”. Depozitele de gaze naturale înregistrează un deficit de aproximativ 362 de milioane de metri cubi față de aceeași perioadă a anului precedent. Această diferență substantive va influența atât consumul, cât și costurile finale.

Pe segmentul combustibililor solizi, situația este mai stabilă, rezervele de cărbune atingând aproximativ 579.000 de tone.

Rezervele de apă din lacurile energetice au scăzut la nivelul de 44% din capacitate. Nivelul energetic al rezervelor de apă este estimat la aproximativ 1.240 GWh, reprezentând doar 43,85% din capacitatea totală de stocare. Autoritățile au decis ca apa din lacurile de acumulare să fie utilizată prioritar pentru echilibrarea sistemului național și pentru acoperirea consumului intern necesar.

Producția hidroenergetică este afectată de debitele reduse de pe Dunăre și de pe cursurile interioare. Secretarul de stat a precizat că debitul Dunării se situează la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, un nivel mult sub media multianuală pentru luna noiembrie. Președintele Directoratului Hidroelectrica, Iulius Dan Plaveti, estimază o creștere a producției hidro pe măsură ce debitele râurilor și ale Dunării se vor majora. Conform prognozelor, debitele pe Dunăre au început să crească, iar pentru luna decembrie se așteaptă atingerea valorii de 2.500 mc/s. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) prognozează o creștere treptată a debitului la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), până la aproximativ 1.950 de metri cubi pe secundă, dar menținându-se sub media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru noiembrie.

Iulius Dan Plaveti a indicat o scădere a rezervei din lacurile energetice de la aproximativ 71% la începutul perioadei la circa 44% în prezent, creșterea precipitațiilor putând contribui la refacerea treptată.

Autoritățile estimează că în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, cererea de energie electrică ar putea atinge până la 9.600 MW. Guvernul analizează scenarii multiple de consum, estimate între depășirea pragului de 9.000 MW și valori maxime de 9.600 MW.

Capacitatea normală de import de energie electrică este de aproximativ 4.000 MW, iar capacitatea maximă posibilă este de 4.600 MW. Pe lângă importuri, se iau în calcul repornirea grupurilor de producție în stand-by și punerea în funcțiune a noi capacități. Un grup de lucru cu Dispecerul Energetic Național (DEN) analizează intrarea în sistem, până la sfârșitul anului, a încă aproximativ 1.000 MW din surse regenerabile și combustibili fosili. Centrala de la Mintia se află în teste tehnologice, producând deja energie aproximativ opt ore pe zi. Testele la centrala de la Iernut sunt programate pentru ianuarie.

La ora 17:43, pe 11 noiembrie, consumul instantaneu al României era de 8.065 MW, iar producția internă de 5.041 MW. Deficitul era acoperit de importuri care depășiseră pragul de 3.000 MW. Structura producției interne la acea oră includea peste 40% hidrocarburi și aproximativ 32% hidroenergie. Producția nucleară era redusă, având în vedere repornirea recentă a Unității 2 de la Cernavodă.

Nițulescu a explicat că există scenarii de evidență, optimiste și pesimiste privind creșterea consumului (până la 9.600 MW), asigurând simultan soluții de intervenție pentru orice condiție. Vârfurile de consum sunt anticipated pentru ianuarie și februarie, în serile cu temperaturi sub -10°C, cu creșterea consumului după ora 18:00 și menținerea acestuia la niveluri ridicate până la ora 23:00. Cel mai mare consum instantaneu înregistrat în acest an a fost de 9.305 MW, pe 21 ianuarie, cu o producție internă de 8.253 MW (dintre care 1.273 MW de la Cernavodă).

România se bazează pe creșterea producției hidro și nucleare pentru acoperirea cererii. Creșterea debitelor Dunării este vitală și pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, care utilizează apa fluviului pentru sistemul de răcire. Unitatea 2 a reactorului de la Cernavodă a fost reconectată la SEN miercuri, iar Unitatea 1 era programată să fie repornită vineri, după remedierea defecțiunii. Hidroelectrica se așteaptă la o creștere a producției odată cu majorarea debitelor pe Dunăre și râurile interioare datorită ploilor recente.

Autoritățile transmit mesaje de responsabilitate consumatorilor, solicitând prudență în perioadele de cerere ridicată. Nițulescu a subliniat că fiecare consumator poate contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic. Oficialul a amintit că orele de vârf coincid cu perioadele de prețuri mai mari pe piața pentru ziua următoare, făcând apel la responsabilitate în utilizarea energiei electrice și a gazelor.

Nu s-au anunțat măsuri obligatorii de reducere a consumului pentru populație.

În cazul unui consum extrem, autoritățile iau în calcul limitarea temporară a consumului marilor companii. Măsura vizată nu include deconectarea consumatorilor de la rețea.

Limitarea ar putea fi aplicată doar în anumite intervale orare și în funcție de starea sistemului energetic. Nițulescu a clarificat: „Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea... Pot să fie doar limitați, dar nu decuplați, la anumite ore”. Aplicarea eventualelor limitări va depinde de zona geografică, nivelul producției și starea rețelelor de transport și distribuție.

România are în rezerve cu aproximativ 362 de milioane de metri cubi de gaze mai puțin decât anul trecut, a anunțat miercuri, 11 noiembrie 2026, Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Autoritățile au verificat modul de aprovizionare cu gaze în perioada rece, care se desfășoară până la 31 martie 2027. Nițulescu a explicat că rezervele mai mici se vor reflecta în consum și în anumite costuri, deși declarația nu fixa o zi anume pentru comparația cu rezultatele din sezonul anterior. Factura unei gospodării nu depinde doar de cantitatea de gaz aflată în depozitele naționale, ci și de prețul aplicat și de volumul consumat. Un nou preț pentru clienții casnici, valabil în iarna 2026-2027, nu a fost anunțat odată cu această evaluare a stocurilor.

Prețul final pentru clienții casnici a fost limitat la cel mult 0,31 lei pentru un kilowatt-oră, cu TVA inclus, pentru perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Acea perioadă de reglementare a prețurilor s-a încheiat, iar limita respectivă nu poate fi utilizată ca referință pentru stabilirea prețului gazelor pentru iarna 2026-2027. Diferența de 362 de milioane de metri cubi, prezentată de secretarul de stat ca deficit față de nivelul din anul precedent, nu constituie o scumpire directă exprimată în lei și nu indică automat cât ar plăti în plus o familie pentru gaze naturale. Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport al gazelor, înregistra 94,650 milioane de metri cubi standard de gaze în rețea la începutul zilei de 11 noiembrie 2025. Aceste volume reprezintă gazele din sistemul de transport, distincte de cele din depozitele subterane, iar cifra nu poate fi folosită pentru a calcula diferența reală dintre rezervele acumulate în cele două ierni.

Și rezerva de apă pentru producerea energiei electrice este mai mică față de aceeași perioadă a anului precedent. Nițulescu a indicat o rezervă de aproximativ 1.240 de gigawați-oră (GWh) pentru lacurile hidroenergetice, ceea ce reprezintă doar 43,85% din capacitate. Gigawattul-oră măsoară energie, nu puterea instalațiilor. Oficialul a legat scăderea acestor rezerve de secetă și a reamintit că apa din lacuri este utilizată atât pentru producerea curentului, cât și pentru echilibrarea rețelei și acoperirea variațiilor de consum. Pentru centralele care produc energie din cărbune, secretarul de stat a evidențiat stocuri de 579.000 de tone la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și Complexul Energetic Valea Jiului (CEV). Cifrele pentru apă și cărbune descriu resursele disponibile înainte de începerea iernii și nu implică tarife noi pentru gospodării.

În evaluarea resurselor de curent intră și centrala nucleară de la Cernavodă. Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 a fost reconectată la rețeaua electrică pe 11 noiembrie, urmând să atingă puterea normală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, reconectarea era programată pe 12 noiembrie, iar atingerea puterii de 700 MW se aștepta pe 13 noiembrie. Compania estimă că, din 13 noiembrie, cele două unități vor funcționa la putere normală și vor acoperi împreună aproximativ 20% din necesarul de consum al României. Aceasta este o estimare privind producția de energie electrică post-repornire, nu o reducere anunțată a costurilor pentru consumatori.