Comisia Europeană estimează, în prognoza din 17 noiembrie 2026, că economia României va scădea cu 0,3% în 2026, iar prețurile de consum vor fi în medie cu 7,9% mai mari decât în 2025. Estimarea privind inflația este mai ridicată decât în prognoza anterioară, când se anticipa 7%, iar scumpirea energiei și a carburanților, precum și efectele majorării TVA și a accizelor, continuă să pună presiune asupra prețurilor. Comisia Europeană
Economía României ar fi scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2% în prima jumătate a lui 2026, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și al inflației ridicate care a diminuat veniturile disponibile ale populației. Salariile și pensiile publice au fost înghețate în 2025 și 2026. Comisia Europeană nu include creșterea taxelor, impozitelor și a accizelor drept cauză a diminuării puterii de cumpărare în raport, deși acestea au cauzat presiune pe bugetele românilor.
Investițiile private au fost afectate de instabilitatea politică prelungită, incertitudinea economică și costurile mai mari ale energiei. Investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au accelerat și au compensat parțial scăderea cererii interne. Economia ar urma să se stabilizeze în a doua jumătate a anului și să revină cu o creștere a PIB de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028.
Comisia avertizează că majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru populație și creșterea cotațiilor internaționale la petrol au alimentat inflația. În plus, seceta severă din 2026 a afectat piața energiei electrice. Rata medie anuală a inflației ar urma să coboare la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028, cu o scădere treptată a presiunilor, dar lentă.
Deficitul bugetar al României ar scădea de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026 și la 5,8% în 2027, în principal din măsuri de consolidare fiscală și controlul cheltuielilor publice. Datoria publică va continua să crească, ajungând la 64,2% din PIB în 2028, față de aproximativ 59% în 2025. Riscurile includ o eventuală reapariție a instabilității politice care ar putea afecta încrederea investitorilor și evoluția investițiilor private.