ACTUALIZARE Comisia Europeană reduce estimările privind economia României. PIB-ul scade, iar inflația urcă la 7,9%
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior. Noua prognoză indică o deteriorare a perspectivelor economice față de precedentele estimări. Conform prognozei de primăvară, se estima că economia României va înregistra o creștere modestă: + 0,1%, înainte de a accelera la 2,3% în 2027.
În 2027 și 2028, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 1,8% și, respectiv, 2,2%, iar rata inflației să scadă la 4,4% și, respectiv, 3,8%, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene, citată de Agerpres.
După o creștere moderată în 2025, economia României este așteptată să înregistreze o ușoară contracție în 2026, pe fondul impactului consolidării fiscale asupra consumului privat.
Investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă din partea consumatorilor. Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, corelată cu o intensificare graduală a investițiilor private, va impulsiona creșterea PIB-ului real până la aproximativ 2% în anii 2027 și 2028.
Începerea exploatării gazelor naturale la proiectul Neptun Deep ar urma să susțină creșterea economiei, în timp ce se reduce deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028. În perioada de prognoză, deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ, sub 6% din PIB în 2028.
În 2027, scăderea inflației și unele creșteri ale salariilor și pensiilor publice ar urma să susțină venitul disponibil real, încrederea în economie și consumul privat. În același timp, absorbția mai ridicată a fondurilor UE de coeziune și așteptata stabilizare și redresare a investițiilor private, susținută de sporirea încrederii în urma incertitudinilor politice mai scăzute, ar urma să sprijine investițiile.
Pe fondul scăderii inflației, politica monetară ar urma să se atenueze în perioada de prognoză, îmbunătățind condițiile de finanțare și sprijinind avansul creditării.
Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt înclinate în jos. O reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu, roda încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, și temerile privind prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru industrie.
Scăderea numărului de angajați, care a dus la creșterea ratei șomajului, ar urma să continue și în 2026. Se estimează că rata șomajului va atinge un nivel de vârf de aproximativ 6,7% în 2026 și va scădea gradual în perioada de prognoză, în linie cu redresarea economiei.
Rata inflației ar urma să crească la 7,9% în 2026, după un nivel de 6,8% în 2025. În pofida unui declin gradual al prețurilor petrolului la nivel global, presiunile inflaționiste sunt așteptate să se estompeze treptat în 2027, astfel încât rata inflației ar urma să se situeze în medie la 4,4%, peste obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Rata inflației ar urma să se situeze în medie la 3,8%.
Deficitul guvernamental al României ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această scădere reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a lui 2025 și controlul strict al execuției bugetare, până acum în acest an.
Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual (pp) din PIB anul acesta, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice. Pe partea de venituri, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,2 pp din PIB.
În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului asupra cheltuielilor curente și al investițiilor publice mai scăzute, după încheierea RRF.
Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească în perioada de prognoză de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, sprijinite de împrumuturile din programul SAFE.
Datoria guvernamentală ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de plățile dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar.
ACTUALIZARE Comisia Europeană reduce estimările privind economia României. PIB-ul scade, iar inflația urcă la 7,9%
Exploatarea gazelor din Neptun Deep ar urma să stimuleze producția economică și să contribuie la reducerea deficitului de cont curent, cu efecte mai vizibile în 2028. Acesta este prognozat să coboare sub 6% din PIB până la finalul perioadei analizate. Investițiile publice susținute prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) au compensat parțial slăbirea cererii interne. Pe termen mediu, un aport suplimentar ar urma să vină din exploatarea gazelor naturale din perimetrul offshore Neptun Deep și din îmbunătățirea competitivității economiei. Măsurile de consolidare fiscală au afectat activitatea economică în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația, apropiată de 10%, a diminuat puterea de cumpărare a populației. Investițiile private au fost afectate de instabilitatea politică, incertitudinile economice și costurile ridicate ale energiei. Pentru a doua jumătate a anului, Comisia Europeană anticipează o stabilizare a economiei, susținută de revenirea treptată a cererii gospodăriilor, de exporturi și de investițiile în curs. Finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR va avea, de asemenea, o contribuție importantă. După contracția estimată la 0,3% în 2026, PIB-ul real ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028. Relansarea consumului, absorbția fondurilor europene și revenirea investițiilor private vor susține această evoluție. Piața muncii resimte deja efectele încetinirii economice. Scăderea numărului de persoane ocupate este estimată să continue în 2026, iar rata șomajului ar putea atinge un maxim de aproximativ 6,7%. Ulterior, odată cu redresarea economiei, șomajul ar urma să intre pe o traiectorie descendentă. În același timp, ritmul de creștere a salariilor nominale va rămâne temperat, după doi ani de înghețare a remunerațiilor din sectorul public. Salariile reale au consemnat deja scăderi în această perioadă. Comisia Europeană estimează că inflația medie anuală, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), va ajunge la 7,9% în 2026, față de 6,8% în 2025.
Potrivit prognozei Comisiei Europene, revenirea va începe în 2027, iar creșterea PIB-ului real ar putea ajunge la 2,2% în 2028.
Comisia Europeană a înrăutățit prognoza economică pentru România în 2026, estimând o scădere a PIB-ului și o inflație în creștere peste nivelul anticipat anterior, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți de Executivul comunitar.
Pentru acest an, Executivul comunitar indică un declin de 0,3% al PIB, față de un avans de 0,1% estimat în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să fie de 7,9%, față de 7% anunțat anterior.
În 2027 și 2028, PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8% și, respectiv, 2,2%, iar inflația să scadă la 4,4% și, respectiv, 3,8%. Executivul notează că după o creștere lentă în 2025, economia ar urma să se contracteze în 2026 din cauza consolidării fiscale care afectează consumul privat, în timp ce investițiile publice sprijinite de Mecanismul de Redresare și Reziliență compensează parțial cererea internă slabă.
Redresarea consumului public și privat, alături de creșterea treptată a investițiilor private, ar urma să majoreze avansul PIB la aproximativ 2% în 2027 și 2028. Proiectul de gaze offshore Neptun Deep și competitivitatea sporită a costurilor ar urma să sprijine exporturile, reducând deficitul extern, iar rata șomajului ar urma să scadă odată cu accelerarea redresării în 2027.
Deficitul guvernamental general ar urma să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 64% până în 2028, deoarece deficitele încă depășesc ritmul de creștere al PIB nominal.
După măsurile de consolidare fiscală, economia a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în primul semestru din 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice, în timp ce inflația, la aproape 10%, a redus venitul disponibil. Investițiile private au fost afectate de instabilitate politică prelungită, incertitudini economice și majorarea costurilor cu energia.
În semestrul II din 2026, economia ar urma să se stabilizeze datorită redresării graduale a cererii gospodăriilor, rezilienței exporturilor și formării brute de capital fix încă solide, în parte datorită finalizării proiectelor PNRR. Pe ansamblul anului, PIB-ul ar urma să se contracte cu aproximativ 0,3%.
În 2027, scăderea inflației și unele creșteri ale salariilor și pensiilor publice ar urma să susțină venitul disponibil real, încrederea și consumul privat, deși se estimează o diminuare a formării brute de capital fix ca efect al atenuării investițiilor PNRR. Absorbția mai ridicată a fondurilor UE de coeziune și stabilizarea investițiilor private ar urma să sprijine investițiile.
Pe fondul scăderii inflației, politica monetară ar urma să se atenueze în perioada de prognoză, îmbunătățind condițiile de finanțare și sprijinind creditarea. Începerea exploatării gazelor naturale la Neptun Deep ar urma să susțină creșterea, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ, sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt înclinate în jos. O reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu, eroda încrederea și investițiile private, iar incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, și temerile privind prețurile ridicate la energie rămân provocări.
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025. Scăderea numărului de angajați, care a dus la creșterea ratei șomajului, ar urma să continue în 2026, cu un vârf estimat la aproximativ 6,7%, după care ar scădea gradual odată cu redresarea.
După o perioadă de înghețare a salariilor în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale s-a redus rapid, iar salariile reale au scăzut. Moderarea creșterii salariilor ar urma să continue în perioada de prognoză, sprijinind competitivitatea externă.
Inflația a accelerat în semestrul doi din 2025, pe fondul majorării TVA și a accizelor, alături de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării. În 2026, prețurile au crescut semnificativ din cauza majorării cotațiilor globale la țiței și a secetei severe care a afectat piața electricității.
Rata inflației ar urma să crească la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025. În 2027, rata inflației ar urma să fie în medie 4,4%, peste obiectivul BNR de 2,5% ±1 punct procentual, iar introducerea sistemului european ETS2 în 2028 ar urma să încetinească dezinflația, cu inflație medie de 3,8%.
Deficitul guvernamental ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, reflectând impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a lui 2025 și controlul strict al execuției bugetare. Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice, iar veniturile ar urma să crească cu 1,2 puncte procentuale din PIB datorită majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025.
În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului asupra cheltuielilor curente și al investițiilor publice mai scăzute după încheierea RRF. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, sprijinite de împrumuturile din programul SAFE.
Datoria guvernamentală ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de plățile dobânzilor.