CONAF prezintă marți cercetare privind contribuția femeilor la economia României

Cristina Chiriac, președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), estimază că apropierea ratei de ocupare a femeilor de media europeană, prin intrarea în forța de muncă a aproximativ 643.000 de femei, ar putea genera anual venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei. Potrivit Cristinei Chiriac, România are un potențial economic nevalorificat reprezentat de cele aproximativ 2,5 milioane de femei inactive economic, din care 1,327 milioane se declară casnice. Prezentarea rezultatei studiului „România nevalorificată - Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” va avea loc marți, la Institutul Cultural Român din București, reunind autorități, sectorul financiar, ONG-uri și Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, afirmă: „Statul român caută bani peste tot. Mai puțin acolo unde ar putea să-i găsească fără să mărească taxele. [...] Avem aproximativ 2,5 milioane de femei inactive economic. Dintre acestea, 1,327 milioane se declară casnice.” Cristina Chiriac explică: „Nu spun că toate aceste diferențe sunt provocate de munca de îngrijire. Cauzele sunt multiple, de la salarii și cariere profesionale până la întreruperile de activitate. Dar anii de muncă neremunerată fac parte din mecanismul care produce vulnerabilitate economică la bătrânețe. Și atunci mă întreb dacă cineva de la Finanțe calculează și costul pe termen lung al unei creșe pe care astăzi nu o construim.”

Analista subliniază contradicția dintre lipsa cronică de forță de muncă și ignorarea potențialului feminin: „De câteva luni mă uit la niște cifre care, recunosc, mi-au dat destul de mult de gândit. Am petrecut zile întregi verificând calcule, comparând statistici și încercând să înțeleg cum este posibil să vorbim permanent despre lipsa forței de muncă, în timp ce o parte atât de mare din potențialul economic al României rămâne nevalorificată.” Cristina Chiriac atrage atenția că, deși statisticile pot eticheta femeile drept inactive sau casnice, responsabilitățile și intențiile variază: „Unele ar vrea să lucreze, altele nu, iar motivele sunt diferite. Dar tocmai aici ar trebui să înceapă analiza statului, înainte să mai inventeze un program de ocupare.” Cercetarea analizează cinci dimensiuni ale vieții femeilor: educația, sănătatea, piața muncii, antreprenoriatul și munca neremunerată, evidențiind modul în care capitalul uman feminin se transformă în venituri și impact economic, precum și pierderile cumulate pe durata vieții active. Potrivit studiului, dacă rata de ocupare a femeilor ar atinge media europeană, intrarea în muncă a încă 643.000 de femei ar genera, într-un scenariu conservator, venituri fiscale suplimentare de 11 miliarde de lei anual. ConAF avertizează totodată că, dacă o femeie nu are acces la creșă sau îngrijire pentru rude, cursele de calificare nu sunt soluția. Soluția implică acțiuni concrete de infrastructură din partea statului. Din perspectiva studiantului, cele 150 de miliarde de lei nu constituie o comoară ascunsă de confiscat, ci o realitate economică care a fost privatizată ca o muncă gratuită, explicând cum calculul finanțelor publice riscă să ignore pierderile generate de incapacitatea unor oameni de a munci.

Studiul CONAF „România nevalorificată” estimează valoarea muncii neremunerate la aproximativ 150 de miliarde de lei anual, bazat pe timpul alocat activităților necomercializate și costul serviciilor echivalente. ConAF clarifică natura acestei sume: „Nu sunt bani pierduți de buget... Sunt valoarea unei munci reale, care susține gospodăriile și permite altor membri ai familiei să participe la economie.” Ignorarea muncii casnice în politicile publice generează costuri indirecte majore. Cristina Chiriac explică că, fără acces la creșe și servicii de îngrijire, diplomele de calificare nu rezolvă obstacolul practic al angajării: „Dacă o femeie nu se poate angaja pentru că nu are cu cine să-și lase copilul, poți să-i oferi și zece cursuri de calificare. Va avea zece diplome și aceeași problemă în fiecare dimineață.” Autorul studiului solicită intervenția statului prin construcția de creșe, servicii de îngrijire și programe flexibile, esențiale pentru emanciparea economică a femeilor care doresc să lucreze. Conform estimărilor CONAF, valoarea economică a muncii neremunerate anuale prestate de aproximativ 1,3 milioane de femei încadrate statistic ca „casnice” se situează între 150 și 336 miliarde de lei, o sumă ce nu figurează în PIB. Contribuția CONAF la studiu include distincția clară că valorile estimate nu sunt venituri fiscale pierdute direct, ci reflectă rolul esențial al muncii neremunerate în menținerea activității economice a restului familiilor. Soluționarea lipsei de mecanisme de îngrijire permite încadrarea în muncă, aducând venituri fiscale ce depășesc costul creșelor. Amintește că scopul acestui demers este de a scoate discuțiile din abstracte („femei inactive ca o cifră”) și urgente (

Calculele CONAF reconfirmă faptul că apropierea ratei de ocupare de media europeană, cu 643.000 de femei active în plus, ar aduce în jur de 11 miliarde de lei anual la bugetul de stat. Cristina Chiriac precizează că suma de 11 miliarde de lei reprezintă un potențial calculat, nu o garantare, fiind nevoie de locuri de muncă, calificări, servicii de îngrijire și condiții economice favorabile pentru angajare. Investiția în infrastructura de creșă se poate recupera la buget: un loc de creșă costă între 12.000 și 15.000 de lei anual, în timp ce o femeie care intră pe piața muncii generează venituri fiscale de 15.000–18.000 de lei anual. „Nu fiecare loc de creșă aduce automat un nou contribuabil. Dar acolo unde îngrijirea copilului este obstacolul... investiția poate începe să se întoarcă la buget chiar prin taxele și contribuțiile plătite.” Cristina Chiriac atrage atenția asupra ecartului de pensie de 1.270 de lei lunar între femei și bărbați și a faptului că 81,5% dintre beneficiarii indemnizației sociale sunt femei, semnalând că munca neremunerată duce la vulnerabilitate economică la bătrânețe. Nu generez contribuitoare suplimentare pentru articole complet acoperite anterior la nivelul de detaliu nou

Anii petrecuți în afara muncii remunerate duc la contribuții de pensie mai mici și drepturi reduse. Raportul indică un ecart de pensie mediu de 1.270 de lei lunar între femei și bărbați, iar 81,5% dintre beneficiarii indemnizației sociale pentru pensionari sunt femei. Cristina Chiriac avertizează că munca neremunerată de astăzi poate deveni o povară socială peste două decenii: „Munca neremunerată de astăzi poate deveni o cheltuială socială peste două decenii”, subliniază ea, chestionând dacă Ministerul Finanțelor calculează costul pe termen lung al evitării construcției de creșe astăzi. Președinta CONAF subliniază criticile la adresa măsurilor bugetare care recurg aproape reflex la majorarea taxelor, solicitând mai degrabă măsuri care să sporească baza economică și productivitatea pentru a încasa venituri fără a încărcora contribuabilii existenți.

Acțiunea este trimisă într-un context în care guvernul caută supraviețuirea bugetară aproape reflex prin majorarea taxelor: „De fiecare dată când se golește vistieria, mai schimbăm ceva din pix. Dar cât de des ne întrebăm ce am putea face pentru ca economia să producă mai mult, pentru ca mai mulți oameni să poată munci și pentru ca statul să încaseze venituri fără să împovăreze contribuabilii existenți?” Concluzia studiului și a interviului este că cele 150 de miliarde de lei reprezintă măsurarea economică a unei munci gratuite și ignorate, iar statul ar trebui să calculeze pierderile rezultate din incapacitatea oamenilor de a muncă, mai degrabă decât să urce simplu taxele din „pix”. „O creșă, un loc de muncă și douăzeci de ani de contribuții nu se construiesc la fel de ușor”, conchide Cristina Chiriac.

Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a subliniat la lansarea cercetării „România nevalorificată” că România nu suferă de un deficit de capital uman feminin, ci de un „deficit de conversie”. Aceasta explică faptul că, în timp ce un deficit de capital se corectează prin educație pe termen lung, un deficit de conversie este structural și se rezolvă prin arhitectura instituțională, putând fi măsurat anual. Studiul evidențiază că, deși România ocupă locul al doilea în UE la decalajul de ocupare dintre femei și bărbați (18,7 puncte procentuale față de media europeană de 9,6), femeile sunt majoritare la niveluri avansate de studii și ocupă primul loc în UE la ponderea absolventelor din domeniile STEM. Cercetarea detectează o discrepanță majoră între calificare și valorificare economică: specialiștii ICT (femei și bărbați) reprezintă doar 2,7% din totalul ocupării, o rată printre cele mai reduse din Europa. Rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, cu o diferență de 11,8% față de media europeană, echivalentul a 643.000 de femei. Obstacolele identificate includ responsabilitățile familiale, absența serviciilor de îngrijire și costurile ridicate ale acestora (creșe private, grădinițe), precum și lipsa oportunităților economice în zonele rurale.

În contextul demographic semnalat de Institutul Național de Statistică, unde aproximativ 38% dintre copiii născuți în România în 2023 aveau mame casnice, studiul CONAF relevă că 1,327 milioane de femei sunt înregistrate cu acest statut ocupațional. Acestea muncesc zilnic pentru creșterea copiilor, îngrijirea părinților și administrarea gospodăriilor, dar aceste activități nu generează venituri salariale, contribuții sociale sau drepturi la pensie. „Ceea ce nu se măsoară, nu se valorifică, ce nu se valorifică, se pierde”, a declarat Cristina Chiriac.

„1.327.000 de femei sunt înregistrate cu statut ocupațional casnic. În statisticile pieței muncii, ele fac parte dintr-o categorie mai largă: populația inactivă din punct de vedere economic. 1.300.000 de persoane muncesc zilnic, cresc copii, îngrijesc părinți, administrează gospodării și fac toate acestea fără să genereze un venit salarial, contribuții sociale sau drepturi la pensie. Nu pentru că munca lor nu ar avea valoare economică, ci pentru că ea nu se măsoară, iar ceea ce nu se măsoară nu se valorifică; ce nu se valorifică se pierde”, a declarat președinta Confederației Naționale pentru Antreprenariat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, la evenimentul de lansare a cercetării „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”.

România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în antreprenoriat, dar se situa în 2025 pe locul al doilea în ceea ce privește decalajul de ocupare dintre femei și bărbați, de 18,7 puncte procentuale, față de media europeană de 9,6 puncte procentuale. „Femeile intră în sistem cu diplome mai bune decât ale bărbaților. Sunt majoritare la licență, masterat, doctorat. Sunt pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea între absolvenții STEM (domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, n.r.). Ies din sistem cu salarii mai mici, pensii mai mici și firme mai fragile. Între intrare și ieșire se pierde ceva. Cercetarea măsoară unde, cât și în ce ordine. România nu are, în primul rând, un deficit de capital uman feminin, are un deficit de conversie. Distincția nu este academică. Un deficit de capital uman se corectează prin educație. Durează cel puțin o generație. Un deficit de conversie se corectează prin arhitectura instituțională și se poate măsura an de an”, a explicat președinta CONAF.

La nivelul unei populații de referință de aproximativ șase milioane de femei cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rezultă o valoare economică imputată între 150 și 336 de miliarde de lei anual, conform estimărilor studiului.

Ministrul Educației și Cercetării, Valentin-Sorin Costreie, a alertat marți, la lansarea studiului „România nevalorificată” al CONAF, că sistemul subdezvoltat de educație timpurie ține „foarte, foarte multe femei” acasă. El a explicat că lipsa creșelor și grădinițelor are un impact dublu: îi reține pe mame în afara piecii muncii și limitează dezvoltarea cognitivă a copiilor în acești „șapte ani de acasă”, considerați critici pentru viitoarea competitivitate economică. Costreie a subliniat necesitatea construirii a 200 de unități prin PNRR și, mai ales, a unor specialiști psiho-educațional bine pregătiți, nu doar de îngrijitori. El a legat direct investiția în educația timpurie de succesul antreprenorial, afirmând că hrănirea curiozității și a gândirii critice la copii, indiferent de gen, este condiția esențială pentru o Românie inovativă și pentru apariția unor femei antreprenori de succes. Ministrul a răspuns implicit provocării lansate de Cristina Chiriac asupra costului pe termen lung al lipsei de creșe, propunând o soluție structurală prin educație timpurie. Deși nu a menționat suma de 11 miliarde lei, Costreie a confirmat că rezolvarea „deficitului de conversie” prin infrastructură este necesară pentru a nu „pierde startul” generației care va susține economia viitoare.

Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a susținut, marți, la lansarea studiului „România nevalorificată” al CONAF, că școala românească trebuie să devină relevantă pentru viața de zi cu zi, schimbându-se modelul educațional astfel încât elevii să învețe să gândească și să înțeleagă informațiile, nu doar să le acumuleze AGERPRES. Costreie a identificat trei mari probleme ale sistemului: analfabetismul funcțional, abandonul școlar și procentul ridicat de tineri NEETs (neinkorporați în sistemul educațional sau pe piața muncii). El a menționat că grupul NEETs include și tinere mame, România fiind, conform declaratiilor sale, „campioană la numărul de mame minore din Europa”, o situație pe care o descrie ca „tragică” și „dramatică”, deoarece fetițele se trezesc cu responsabilități parentale în loc de copilărie.

Studiu «România nevalorificată» lansat de CONAF: Peste 1,3 milioane de femei din România sunt casnice, iar munca neremunerată valorează până la 19% din PIB

Majoritatea (97,5%) din cele 1,3 milioane de femei „casnice” au studii și calificări, dar renunță la carieră după maternitate pentru a se dedica gospodăriei și rudelor, o activitate care nu generează venituri, contribuții sau drepturi la pensie. Inițiativa CONAF urmărește identificarea obstacolelor care împiedică valorificarea experienței profesionale feminine și atrage autoritățile la necesitatea unor măsuri concrete. Evenimentul de lansare a pus accent pe dificultățile majore întâmpinate de femeile care încearcă să revină pe piața muncii după perioada de maternitate. Cercetarea evidențiază un decalaj puternic în sarcina familială: mamele desfășoară, în medie, 4,2 ore de muncă neremunerată pe zi, comparativ cu puțin peste o oră și jumătate pentru bărbați. Valorul economic al muncii neremunerate este estimat la aproape 336 de miliarde de lei, reprezentând contribuția reală a activităților necomercializate, nu o pierdere directă de buget. Principalul obstacol în calea reintegrării mamelor în câmpul muncii rămâne lipsa locurilor disponibile în creșe și grădinițe, forțând multe femei să rămână acasă, chiar dacă își doresc activitatea professională. Întreruperea carierei are consecințe financiare grave pe termen lung: o femeie suferă pierderi estimate între 512.160 și 1.125.600 de lei pe durata vieții active, sume pe care nu le mai poate utiliza pentru economii sau investiții. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF și inițiatoare studiului, subliniază gravitatea declinului demografic economic, România pierzând 85.000 de femei din câmpul muncii într-un singur an. Președinta CONAF susține adoptarea imediată a unui cadru legislativ care să permită munca flexibilă și part-time, sectoare care sunt aproape inexistente în România, pentru a reintegra aceste femei. Decalajul de pensii între sexe se accentuează vizibil: diferența față de cea a bărbăților a crescut de la 654 de lei în 2023, la 919 lei în 2024 și 1.270 de lei în 2025. Această evoluție negativă este determinată de întreruperile frecvente ale activității profesionale feminine pentru creșterea copiilor, perioade care implică câștiguri reduse și contribuții minime la sistemul public de pensii. Antreprenoriatul nu oferă întotdeauna o soluție viabilă pentru conciliere: multe femei care încep afaceri pentru a avea un program mai flexibil ajung să le abandoneze în mai puțin de trei ani. Autorii studiului propun extinderea posibilităților de muncă flexibilă și recunoașterea perioadelor dedicate îngrijirii familiei la calculul pensiei pentru a sprijini revenirea pe piața forței de muncă. Mesajul studiului evidențiază că dificultățile post-maternitate afectează durabil veniturile și piața muncii, riscul being pierderea anilor de activitate și a veniturilor importante pe termen lung în lipsa condițiilor adecvate de reluare a carierei. Se preconizează certificarea obligatorie a egalității salariale și crearea unui mecanism de garantare dedicat femeilor antreprenorile pentru a facilita accesul la finanțare.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), prin cercetarea sa „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, estimează valoarea muncii neremunerate prestate anual de femei la echivalentul a 9–19% din PIB al României. Lansată marți, 10 noiembrie 2026, la București, cercetarea evidențiază că România pierdea oportunități economice majore prin valorificarea insuficientă a capitalului uman feminin. Potrivit studiului, zilnic milioane de femei din România desfășoară activități esențiale fără remunerație: îngrijesc copii, părinți vârstnici sau rude care necesită sprijin, găsesc și administrează gospodării. Aceste activități, vitale pentru funcționarea vieții de familie și economice, consumă timp și produc valoare reală, dar rămân invizibile în calculul produsului intern brut. Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF și autoarea studiului, a prezentat estimarea centrală: valoarea muncii casnice se situează între 150 și 336 de miliarde de lei anual. Această cifră reflectă suma pe care ar costa-o înlocuirea activităților necomercializate cu servicii achiziționate de pe piață. Cercetarea subliniază distincția esențială: estimarea nu reprezintă o pierdere directă de PIB sau o sumă ascunsă de confiscat de buget, ci evidențiază dimensiunea unei contribuții economice paralele care rămâne exclusă din indicatorii macroeconomici oficiali. Valoarea muncii casnice este doar una dintre descoperirile studiului, care abordează un șir mai larg de discrepanțe structurale din economia României.

Statisticile dezvăluie un paradox: România ocupă primul loc în UE la ponderea femeilor printre absolvenții STEM (42,1%), dar rata ocupării femeilor (vârste 20-64 de ani) este de doar 59,5%, comparativ cu media europeană de 71,3%. Decalajul de 11,8 puncte procentuale corespunde unui potențial economic nevalorificat, reprezentat de aproximativ 640.000 de femei care ar putea fi active pe piața muncii dacă România ar atinge media europeană de ocupare. Cercetarea identifică un „paradox fundamental”: România investeste și formează capital uman feminin performant, dar nu reușește să transforme acest potențial în participare economică deplină, venituri egale și prosperitate colectivă. Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a alăturat rezultatele cercetării CONAF concluziilor evaluărilor PISA și ale OCDE, afirmând că diferențele educaționale dintre mediul rural și urban generează inegalități de șanse pe care statul are responsabilitatea să le corecteze. „Șansa unui copil nu trebuie să depindă de locul în care se naște”, a declarat Costreie.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru 2025, peste 1,3 milioane de femei sunt încadrate statistic în categoria „casnice”. Acestea constituie 97,5% din totalul persoanelor din această categorie de populație inactivă economic. În spatele acestui număr se află femei care asigură îngrijirea copiilor, sprijinul persoanelor vârstnice și administrația gospodărească zilnic. Această muncă este esențială, dar nu generează venituri salariale directe, contribuții sociale sau drepturi la pensii.

Analiza CONAF calculează valoarea economică specifică a muncii neremunerate prestate exclusiv de femeile încadrate statistic ca „casnice” (peste 15 ani). Rezultatul este o valoare anuală estimată între 33 și 49 de miliarde de lei. Cercetarea distinge clar cele două estimări de valoare: 33–49 miliarde lei se referă strict la categoricul „casnice” (populație specifică), în timp ce cifra mai mare, 150–336 miliarde lei anual, acoperă un interval de vârstă mai larg (15–64 de ani) și nu se adună cu prima, având populații de referință diferite.

Cristina Chiriac introduce în analiza economică conceptul Human Capital Conversion Gap (HCCG) – deficitul de conversie a capitalului uman. Acesta măsoară distanța dintre potențialul uman existent într-o economie și măsura în care acesta se transpune efectiv în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi economice. Traseul valorificării capitalului este examinat prin șapte etape conectate: educația, participarea la piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa antreprenorială, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive (pensia). Studiul demonstrează că aceste etape nu pot fi analizate izolatr. O întrerupere a activității profesionale, cauzată de îngrijire, afectează cascada următoare: veniturile scad, scăpând capacitatea de economisire și accesul la finanțare, ceea ce compromite, în final, cuantumul pensiei la maturitate. Contribuția metodologică a cercetării constă în organizarea acestor șapte etape într-un cadru unitar, aplicat pe datele României. Abordarea poate fi testată și adaptată în alte economii. HCCG nu reprezintă încă un indice compozit finit sau un clasament al statelor europene. Cercetarea reunește pentru prima dată într-o analiză integrată date despre educație, participare la muncă, salarii, antreprenoriat, timp pentru îngrijire și pensii. Printre calculele proprii majore se numără valoarea economică a muncii neremunerate și diferența de reprezentare a femeilor în structura asociaților și acționarilor. De asemenea, cercetarea propune moduri noi de a analiza detenția capitalului și decizia economică, explicând de ce statisticile clasice de șomaj nu surprind întreaga problemă a participării feminine.

„Dimensiunea economică a diferențelor salariale” este un capitol distinct al raportului, dedicat calculării pierderilor aggregate cauzate de inegalitatea salarială. Cercetarea estimează la 13,6 miliarde de lei anual valoarea agregată derivată din diferența medie de câștig salarial brut dintre femei și bărbați, conform metodologiei specifice analizate. Impactul inegalității salariale nu se rezumă la luna curentă. Diferențele de venit se acumulează exponențial pe durata întregii cariere, erodând economiile personale, reducând accesul la finanțare și diminuând drepturile viitoare de pensie. Conform unui scenariu prezentat în studiu, diferența monetară cumulată acumulată de-o femeie față de un bărbat de-a lungul vieții sale active și a pensionării poate ajunge la 512.160 de lei, condiționată de limitele de calcul din raport.

Datele oficiale primite de cercetători de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) indică faptul că, în 2025, diferența dintre pensia medie lunară a bărbaților și cea a femeilor a atins 1.270 de lei, o creștere de 94% față de 2023. La nivel agregat, ecartul anual total de pensie este estimat la 31,1 miliarde de lei. Acesta reflectă diferențele acumulate pe vieți întregi și este tratat separat de pierderea salarială anuală de 13,6 miliarde de lei; cele două sume nu se adună. Vulnerabilitatea economică la vârsta pensionării este vizibilă: 17,2% dintre femeile pensionate pentru limită de vârstă beneficiază de indemnizație socială, comparativ cu doar 5% dintre bărbații din aceeași categorie. Studiul semnalează totodată că CNPP nu calculează oficial ponderea pensionarilor aflați sub pragul de sărăcie relativă, necesară pentru o imagine completă.

Capitolul dedicat antreprenoriatului feminin investighează de ce potențialul de afaceri nu se transformă suficient în acumulare de capital. Bazându-se pe datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), cercetarea a identificat un „deficit contrafactual” de 234.762 de femei asociate sau acționare. Acesta măsoară lipsa de reprezentare a femeilor în registrul deținătorilor de capital, față de un scenariu ipotetic de paritate (50% femei, 50% bărbați). Autorii precizează că indicatorul nu sugerează existența unor firme fantomă, ci denotă discrepanța dintre realitatea pieței de capital și egalitatea ideală de reprezentare. Distanta dintre participarea femeilor la proprietatea companiilor rămâne semnificativă față de prezența lor în funcțiile de top și în structurile unde se iau deciziile economice majore.

Luminița Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și fost ministru al Afacerilor Externe, a subliniat: „Nu putem vorbi despre o economie competitivă atât timp cât o parte atât de importantă a potențialului său rămâne nevalorificată. Este esențial să susținem antreprenoriatul feminin prin facilitarea accesului la finanțare, la instrumente de dezvoltare și la rețele profesionale.” Odobescu a adăugat necesitatea de a vorbi despre reprezentarea femeilor în roluri de conducere și de a crea mecanisme prin care contribuția lor să se reflecte direct în productivitate și leadership. „Valoarea acestei cercetări stă tocmai în capacitatea de a transforma informațiile în politici publice”, a concluzionat Luminița Odobescu.

Cristina Chiriac a pus accentul pe imperativul de a valorifica resursele existente, argumentând că lipsa unei politici publice eficiente este cea mai scumpă politică publică. „România investește în educația femeilor, dar nu reușește să valorifice pe deplin ceea ce a investit. Pierdem oportunități economice atunci când o femeie nu poate reveni la muncă, atunci când competențele ei nu se transformă în venituri pe măsură sau atunci când munca de îngrijire rămâne invizibilă în statisticile economice. [...] Știm că avem nevoie de creștere economică. Știm că avem nevoie de oameni pe piața muncii. Dar nu putem vorbi despre prosperitate cât timp nu reușim să valorificăm resursele umane pe care le avem deja.” — Dr. ec. Cristina Chiriac. Doctrina studiului identifică mecanismul sistemic care ignoră valorile reale, sugerând că soluțiile nu constau în crearea unor resurse noi, ci în eliminarea barierelor care blochează fluxul de valoare al celor existente. Cristina Chiriac a dorit să demonstreze cum pierderile se acumulează și se suprapun de-a lungul vieții, subliniind că cifrele reflectă un mecanism unitar și nu probleme izolate. Profilul complet al studiului relevă o lucrare care îmbină date riguroase cu o analiză structurală profundă, oferind o viziune holistică asupra economiei feminine din România. Concluzia finală a autoarei reiteră imperativul: România trebuie să învețe să valorifice ceea ce are deja, transformând absența strategiei în cost economic perpetuu.

Raportul depășește diagnoza, oferind un drum de acțiune concret prin zece măsuri de politică publică. Propunerile vizează optime transformarea potențialului economic insuficient valorificat în participare pe piața muncii, venituri reale, investiții și independență financiară. Aria de aplicare include educația, accesul la servicii de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la capital și recunoașterea muncii neremunerate.

Geanina Pistru, deputat în Comisia pentru sănătate și familie, a evidențiat progresul în infrastructură: „Prin programul «Sfânta Ana», au fost finalizate 117 creșe. Am verificat acest lucru. Nu aș putea spune însă că toate sunt și funcționale. Rolul nostru este să facem ca ele să funcționeze, pentru ca investițiile să ajungă să sprijine efectiv copiii și familiile.” „«România Nevalorificată» este un proiect ambițios, care ne pune în fața unei responsabilități concrete: să transformăm concluziile cercetării în soluții care funcționează.” — Geanina Pistru Implicația practică pentru legislatori și executiv este convertirea datelor brute în proiecte de lege și bugete care să asigure funcționalitatea reală a infrastructurilor construite.

Sinteza studiului stabilește ca obiectiv trecerea finală de la simpla constatare a inegalităților la decizii economice și instituționale ale căror rezultate să poată fi monitorizate și evaluate.

Analiza propune o viziune proactivă asupra viitorului economic al României.

Titlul complet al lucrării, „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, cuprinde șapte capitole, opt contribuții originale de cercetare, zece propuneri de politică publică și patru anexe detaliate.

Întemeierea științifică a studiului se bazează pe date Eurostat, INS, ONRC și informații administrative obținute prin solicitări oficiale, inclusiv de la Casa Națională de Pensii Publice și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Calculele specifice sunt documentate transparent prin formule, ipoteze și limite metodologice.

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a susținut utilitatea monitorizării riguroase: „Mă bucur că ați folosit atât de multe date în această cercetare. [...] Cercetarea «România Nevalorificată» oferă numeroase informații relevante pentru a înțelege această realitate și pentru a susține decizii fundamentate pe date.”

Cadru metodologic: cercetarea urmărește șapte etape ale valorificării capitalului uman, de la educație până la drepturile de pensie, pentru a identifica precis punctele în care potențialul se risipește.

La elaborarea cercetării au contribuit reprezentanți ai instituțiilor de stat și ai societății civile: Sorin Costreie (Ministrul educației și cercetării), Violeta Alexandru (Senator, fost ministru al Muncii), Geanina Pistru (Deputat), Nicolae Giugea (fost Președinte CNPP), Adrian Zvîncă (fost Președinte ANOFM), Camelia Șucu (Crucea Roșie Română), Mihaela Marinescu (Director, Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Drăghia (INS), Eli Roman (Asociația SAMAS), Delia Rus și Daniela Gavankar (Fundația ASSA).

În comunicatul de presă oficial al CONAF, valorile cheie ale studiului au fost sintetizate: 9-19% din PIB reprezintă valoarea estimată a muncii domestice neremunerate, 42,1% dintre absolvenții STEM din România sunt femei (cea mai ridicată pondere din UE), 13,6 miliarde de lei este diferența salarială anuală estimată, iar 1.270 de lei lunar este decalajul de pensie dintre sexe. Reiterând datele principale, comunicatul a reamintit lanțul logic identificat de autoare: fără măsurare corectă, munca invizibilă este ignorată, iar ignorarea duce la pierderea drepturilor de pensie și a prosperității colective. Lansarea a avut loc miercuri, 10 noiembrie, la București. Comunicatul a menționat canalele standard de informare și condițiile legale privind preluarea datelor de către mass-media.

Cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, lansată la București pe 10 noiembrie 2026 de Dr. ec. Cristina Chiriac, prezintă cadrul de analiză Human Capital Conversion Gap (HCCG). Acesta urmărește tranziția de la educație la pensie, evidențiind obstacolele care întrerup valorificarea capitalului uman. Studiul indică faptul că, în timp ce România ocupă primul loc în UE la ponderea femeilor printre absolvenții STEM (42,1%), rata de ocupare a femeilor (20–64 ani) este de doar 59,5%, față de media europeană de 71,3%. Într-un scenariu de apropiere de media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de circa 160 de miliarde de lei anual (8,4% din PIB-ul 2025).

Cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, lansată la București la 10 noiembrie 2026 de Dr. ec. Cristina Chiriac, propune un cadru de analiză numit Human Capital Conversion Gap (HCCG). Acest instrument urmărește tranziția capitalului uman de la educație la pensie, identificând obstacolele care întrerup valorificarea potențialului economic. Studiul formulează zece măsuri de politică publică, incluzând adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, extinderea serviciilor de îngrijire, egalitatea salarială și recunoașterea perioadelor de îngrijire în calculul pensiilor.

Cadrul HCCG pornește de la realitatea statistică conform căreia România deține primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor printre absolvenții STEM (42,1%), în timp ce rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de doar 59,5%, semnificativ sub media europeană de 71,3%.

Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar atinge media europeană, cercetarea estimează implicarea a aproximativ 643.000 de femei în plus în forța de muncă și generarea unei valori suplimentare a producției de circa 160 de miliarde de lei anual. Aceasta reprezintă echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.

Conceptul HCCG analizează șapte etape ale valorificării capitalului: formarea profesională, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.

O întrerupere a activității profesionale, cauzată de nevoia de îngrijire, are consecințe care depășesc salariul pierdut în acea perioadă; afectează experiența profesională, capacitatea de economisire, accesul la finanțare și, în final, contribuțiile pentru pensie.

Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării, a subliniat necesitatea urmăririi întregului parcurs al capitalului uman: „O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”. Ea explică că dacă pregătirea nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire afectează pensia, este crucial să identificăm unde apar obstacolele.

Accesul la servicii de îngrijire rămâne o barieră majoră: în 2024, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani din România beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie, comparativ cu media europeană de 39,3%. Lipsa unui loc la creșă întârzie revenirea pe piața muncii și reduce veniturile pe termen lung.

Studiul propune zece măsuri concrete de politică publică, care vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul la finanțare pentru antreprenoare și recunoașterea perioadelor de îngrijire la calculul pensiilor.

Una dintre măsurile propuse este adaptarea fiscalității pentru munca cu timp parțial, menit să reducă barierele fiscale și să susțină accesul la angajare, în special pentru persoanele cu responsabilități de îngrijire care nu pot lucra program complet.

Pentru cele nouă măsuri cu estimări de cost, necesarul anual în faza de construcție se situează între 2,96 și 3,51 miliarde de lei. Măsura privind fiscalitatea muncii cu timp parțial este tratată separat și necesită o evaluare distinctă a impactului bugetar.

În scenariul de apropriere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor economice. Autorii subliniază că această estimare nu reprezintă un venit garantat sau un randament direct al cheltuielilor publice.

Cercetarea semnalează lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și distincte pe genuri. Această deficiență face dificilă urmărirea schimbărilor de-a lungul vieții profesionale și evaluarea impactului real al politicilor publice.

Lucrarea „România Nevalorificată” este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice, reunind date statistice oficiale, calcule economice proprii și arhitectura conceptuală HCCG. Cercetarea a fost realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac alături de o echipă de contributori.