Concluziile UniCredit Longevity Economic Forum 2026: Longevitatea, motor al inovației și schimbare economică

La prima ediție a forumului, organizat la București pe 5 noiembrie, experții au subliniat că longevitatea remodelază economia globală, generând oportunități prin inovație, transferul patrimoniului și investiții pe termen lung.

Concluziile UniCredit Longevity Economic Forum 2026: Longevitatea, motor al inovației și schimbare economică

Peste 200 de reprezentanți ai mediului de afaceri, investitori, antreprenori și lideri de opinie au participat pe 5 noiembrie la București la prima ediție a UniCredit Longevity Economic Forum 2026, eveniment organizat de UniCredit Bank și dedicat impactului creșterii duratei de viață asupra familiilor, economiei, investițiilor și dezvoltării societății. Forumul a evidențiat faptul că longevitatea nu mai reprezintă doar un fenomen demografic, ci o transformare structurală care va remodela economia globală și modul în care indivizii, familiile și companiile își planifică viitorul.

„Longevitatea schimbă fundamental modul în care gândim despre economii, investiții și patrimoniu. Pentru România, această transformare aduce atât provocări, cât și oportunități extraordinare. De aceea am considerat important să aducem la București unele dintre cele mai relevante voci internaționale pe acest subiect și să deschidem o conversație care va deveni tot mai importantă în anii care urmează”, a declarat Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România.

John „Chip” Montgomery, de la Rockefeller Global Investment Management International, a evidențiat longevitatea ca un puternic motor al inovației, având o discuție cu Claudia Vacanti, Director CE&EE Funds Business Development la UniCredit. Durata mai mare a vieții generează noi nevoi în domenii precum sănătatea, tehnologia, locuințele și alte sectoare ale economiei, creând oportunități pentru companiile inovatoare. În același timp, faptul că trăim mai mult înseamnă că și capitalul trebuie să lucreze pentru noi pe o perioadă mai îndelungată, subliniind importanța investițiilor în inovațiile care vor modela următoarele decenii.

Prof. Patricia Angus, fondatoarea Global Family Enterprise Program din cadrul Columbia Business School, a oferit o perspectivă asupra transferului patrimoniului între generații. Ea a arătat că succesul pe termen lung al familiilor antreprenoriale depinde nu doar de capitalul acumulat, ci și de guvernanță, educație și valori comune transmise de la o generație la alta. Pentru România, aflată în plin proces de tranziție către a doua și a treia generație de antreprenori, aceste teme devin relevante.

Prof. Lynne Corner, reprezentantă a UK National Innovation Centre for Ageing (NICA), a subliniat că o populație care trăiește mai mult poate reprezenta o sursă majoră de creștere și inovație, dacă produsele, serviciile și politicile publice sunt concepute pornind de la nevoile reale ale oamenilor. Edoardo Campanella, Director și Editor-in-Chief la The Investment Institute (UniCredit, Milano), a evidențiat conceptul de „dividend al longevității”, argumentând că societățile care reușesc să valorifice anii suplimentari de viață prin investiții, educație și productivitate pot genera un avantaj economic semnificativ.

Anca Negrescu, Chief Economist al UniCredit Bank România, a analizat implicațiile longevității asupra economiei românești și în alte țări din Europa Centrală și de Est. Ea a subliniat că România trebuie să găsească oportunități de a transforma schimbările demografice într-un factor de dezvoltare economică prin investiții în capital uman, productivitate, dar și prin educație financiară.

Una dintre concluziile forumului a fost că, într-o eră a longevității, conceptul de avere se extinde dincolo de dimensiunea financiară. În dialog cu Raluca Michailov, proprietar al M Gallery The Marmorosch Bucharest, Anca Vlad, fondatoarea Fildas – Catena Group, a arătat că adevărata moștenire se construiește în timp și include contribuții culturale și sociale menite să reziste generațiilor. Proiecte precum Vila Catena ilustrează modul în care patrimoniul cultural poate deveni o punte între trecut și viitor, completând transferul de capital cu transferul de valori, identitate și memorie colectivă într-o societate care trăiește tot mai mult.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală