Persoanele care rămân văduve și au deja o pensie proprie pot solicita pensia de urmaș dacă persoana decedată era pensionară sau îndeplinea condițiile de pensionare. Deoarece nu se pot încasa două pensii publice simultan, beneficiarul trebuie să compare suma netă a fiecăreia (după rețineri) și să solicite plata celei mai avantajoase. Condițiile pentru soțul supraviețuitor, calculul pensiei de urmaș și dreptul de opțiune între pensii sunt stabilite prin art. 75-79 din Legea nr. 360/2023. Dreptul la pensia de urmaș pe viață este acordat la vârsta standard de pensionare dacă mariajul a durat cel puțin 15 ani. Pentru perioade de căsnicie între 10 și 15 ani, dreptul este menținut, însă suma este redusă cu 0,5% pentru fiecare lună lipsă până la pragul de 15 ani (echivalentul a 6% pentru fiecare an) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru femei și bărbați, însă aceasta se atinge treptat. În cazul femeilor, vârsta aplicabilă în 2026 se determină conform tabelelor din anexa nr. 5 a legii, în funcție de luna și anul nașterii. Pentru solicitările depuse înainte de atingerea vârstei standard, veniturile din muncă sau alte activități profesionale trebuie să fie sub salariul minim brut, care între 1 iulie și 31 decembrie 2026 este de 4.325 de lei brut pe lună (HG nr. 146/2026). Pensia proprie nu este considerată un venit profesional în acest calcul. Baza de calcul a pensiei de urmaș este pensia pentru limită de vârstă pe care persoana decedată o primea sau ar fi avut dreptul. Dacă decesul a survenit înainte de vârsta standard, se utilizează pensia de invaliditate de gradul I. Suma se stabilește înmulțind punctele totale ale decedatului cu valoarea unui punct, care în 2026 este de 81 de lei, conform Legii nr. 141/2025. Din baza calculată, se acordă 50% pentru un singur urmaș, 75% pentru doi și 100% pentru trei sau mai mulți urmași cu drept la pensie. Procentele de 75% și 100% reprezintă dreptul total pentru toți urmașii, nu per persoană. Reducerea pentru durata căsătoriei (între 10 și 15 ani) se aplică după acest calcul. La exemplul unei baze de calcul de 8.100 de lei brut (100 de puncte x 81 lei), un singur urmaș primește 50%, adică 4.050 de lei brut. Dacă mariajul a durat 12 ani (lipsind trei ani până la pragul de 15), suma se reduce cu 18% (729 lei), rezultând o pensie de urmaș de 3.321 de lei brut.
Pentru a alege între pensia proprie și cea de urmaș, trebuie comparate sumele nete, nu cele brute. Începând cu august 2025, pentru pensiile publice se reține contribuția CASS de 10% din partea care depășește 3.000 de lei. Impozitul pe venit este tot de 10%, calculat din suma care depășește 3.000 de lei după scăderea CASS ANAF. În exemplul unei pensii de urmaș de 3.321 de lei brut, după deducerea de 32,10 lei CASS și 28,89 lei impozit, suma netă este de 3.260,01 lei. Dacă pensia proprie ar fi de 3.900 de lei brut, după rețineri (90 lei CASS și 81 lei impozit) suma netă ar fi de 3.729 lei, făcând pensia proprie mai avantajoasă. Dacă mariajul din exemplul anterior ar fi durat peste 15 ani, pensia de urmaș ar fi fost de 4.050 lei brut, rezultând o sumă netă de 3.850,50 lei (după 105 lei CASS și 94,50 lei impozit), depășind pensia proprie de 3.729 lei net. Trebuie analizată și durata dreptului, deoarece o pensie pe viață este preferabilă unei pensii acordate pentru o perioadă scurtă. Contribuția CASS pentru partea peste 3.000 de lei este prevăzută până la 31 decembrie 2027.
Dosarul pentru solicitarea pensiei de urmaș necesită o serie de documente specifice. Actele necesare includ cererea, actul de identitate, certificatul de căsătorie și certificatul de deces (original și copie). În cazul copiilor care solicită dreptul, sunt necesare actele lor de stare civilă și, eventual, actele reprezentantului legal Casa Națională de Pensii Publice. În funcție de situație, se mai depun: decizia medicală (pentru invaliditate), formularul de înregistrare a accidentului avizat de inspectoratul de muncă (pentru accidente de muncă) sau fișa avizată de DSP și certificatul medical (pentru boli profesionale). Dacă decedatul nu era pensionar, sunt necesare carnetul de muncă, actele de vechime, documentele de studii, serviciul militar și datele privind venitul brut. Cererea și actele se depun la casa teritorială de pensii competentă pe domiciliu, fie la ghișeu, fie online, sau prin intermediul unui mandatar cu procură specială. Persoanele cu drept la ambele pensii publice trebuie să depună o cerere de opțiune pentru pensia mai avantajoasă, plata acesteia începând din luna următoare solicitării.
Termenele de plată și procedura de contestare variază în funcție de momentul depunerii cererii. O cerere depusă în primele 30 de zile de la deschiderea dreptului poate păstra data de început a plății: prima zi a lunii următoare decesului (dacă decedatul era pensionar), data decesului (dacă nu era pensionar) sau data atingerii vârstei standard. Depunerile ulterioare determină plata începând de la data înregistrării. Excepție face opțiunea între pensii, unde plata începe din luna următoare solicitării. Decizia se emite în 45 de zile, termen care poate fi prelungit cu 30 de zile pentru verificări suplimentare; comunicarea se face în 10 zile de la emitere. Decizia poate fi contestată în instanță în termen de 45 de zile de la comunicare.
Persoanele care locuiesc în străinătate pot solicita pensia de urmaș în funcție de acordurile bilaterale. Dacă România are un acord de securitate socială cu țara de reședință, cererea se depune la instituția locală de asigurări sociale. În absența unui astfel de acord, solicitarea se face prin mandatar cu domiciliul în România și procură specială.
Suma pensiei de urmaș poate fluctua în funcție de numărul de beneficiari. Cuantumul pensiei de urmaș este recalculat or de câte ori se modifică numărul persoanelor care au drept la ea.
Este posibilă solicitarea unui nou calcul al pensiei dacă au fost omise date despre vechimea decedatului. Recalcularea pentru perioade de muncă sau venituri neutilizate la prima stabilire se face la cerere, iar dreptul rezultat se acordă din luna următoare solicitării.