ACTUALIZARE Constantin Toma: PSD redesenează harta administrativă ca să câștige alegerile din 2028. „Gândește două-trei mutări în față”
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat miercuri, într-o intervenție la Digi24, că „există o suspiciune rezonabilă” ca reforma administrativ-teritorială menționată în spațiul public să fie o strategie a Partidului Social Democrat (PSD) de a câștiga alegerile din 2028. El consideră că inițiativa ar reprezenta „o hartă a PSD-ului” destinată optimizării rezultatelor electorale. Edilul Buzăului a formulat câteva întrebări critice în adresă PSD-ului și Guvernului. De ce reforma nu este asociată cu un contract clar între Guvern și Academia Română, care dispune de specialiști de top? De ce nu se caută un proiect de țară, vizat și de președintele României și dețineri în comun, și nu doar un câștig electoral? Constantin Toma a subliniat necesitatea implicării tuturor reprezentanților românilor în procesul de reformă, respingerea atribuirii exclusive a răspunderii unei singure formațiuni politice. Acționează alături de un comitet mixt pentru a asigura că rezultatul este un proiect rezonabil, necesar pentru câștigul țării, nu doar al PSD-ului. Toma a avertizat împotriva unei acțiuni grăbite, care ar implica doar asumarea răspunderii de către PSD. „Nu este responsabilitatea unui singur partid”, a reiterat acesta, sublinind necesitatea unui dialog larg și evitarea impulsurilor politice care ar duce la greșeli de planificare pe termen lung. Primarul a propus modelul unui „proiect prezidențial” care să cuplă guvernanța cu expertiza Academiei Române, urmat de aprobarea de către un comitet format din toți partidele parlamentare. El a menționat procentajul de 22-23% al PSD-ului, subliniind că restul alegătorilor au votat alte partide, ceea ce impune responsabilitatea unei consultări reale pentru legitimitatea hotărârii.
Referitor la intenzia PSD-ului de a „gândi două-trei mutări în față”, Toma a menționat claritatea PSD-ului: „Cu siguranță va fi o hartă a PSD-ului pentru alegerile din 2028. Iar dacă le reușește, vor avea cei mai mulți primari și cei mai mulți alegători”. Declaratiile primarului Buzăului vin la câteva zile de la anunțurile lansate de Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială. Conform declarațiilor lui Dragoș Benea, dacă reforma va trece, urmează să dispară în jur de 15.000 - 18.000 de aleși locali, care nu mai vor mai ocupa funcțiile de consilieri, primari sau viceprimari. Acest număr de primari de comună este semnificativ pentru PSD, care are deja mulți edilii locali. Acest lucru sugerează că reforma ar putea fi văzută de opoziție și primari critici ca pe un mod de a reconfigura taberele politice viitoare, nu doar de a îmbunătăți eficiența administrativă. Despre această posibilitate a pierderii primăriilor, Constantin Toma a remarcat: „Totul este posibil”. Totuși, dacă „această idee este de la PSD, PSD-ul gândește două, trei mutări în față” și proiectul va beneficia PSD-ul de acest avantaj.
ACTUALIZARE Dragoș Benea: Reforma administrativ-teritorială, finalizată până în 2028, urmează modelul Curților de Apel
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordinatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat miercuri la Antena 3 CNN că prima etapă a reformei trebuie încheiată până la alegerile din 2028. Această limită de timp este esențială pentru a alinia noua organizare a teritoriului cu scrutinul electoral din acel an, context în care „toate partidele vor pleca de la zero”. Benea a subliniat că reforma este imperativă pentru a evita ca localitățile cu sub 3.000 de locuitori să rămână „condamnate la subdezvoltare”. Benea a clarificat că nu există un calendar fix impus de PSD, ci de Guvern, însă a detaliat o primă etapă orientativă: comasarea voluntară a localităților cu sub 1.500 de locuitori, care ar trebui să convergă către o populație reziduală de peste 3.000 de locuitori. El a avertizat împotriva unor comasări arbitrate care să creeze unități suboptimale (de exemplu, uniind două comune de 800 de locuitori), insistând asupra unui „bun simț” administrativ. Vicepreședintele PSD a comparat situația actuală a României cu cea a altor state membre ale UE, afirmând că, în timp ce Europa și-a reorganizat administrațiile între 1980 și prezent, România rămâne blocată în structura din 1968. Benea a argumentat că digitalizarea și modernizarea comunicărilor fac obsolete argumentele tradiționale legate de distanțe fizice, facând iritabilă rezistența la schimbare. Dragoș Benea a pus accent pe beneficiarul final al reformei: cetățeanul român. Prin consolidarea unităților administrative, se pot asigura investiții mai mari în infrastructură (școli, grădinițe, iluminat public) și o calitate mai bună a serviciilor, finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene. „Singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul român”, a concluzionat europarlamentarul. Scenariul propus de PSD ar putea reduce numărul județelor de la 41 la 15, urmând structura Curților de Apel. Acest lucru ar implica reunirea mai multor județe în unități teritoriale mai mari, centre administrative rămânând Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.
Vicepreședintele PSD a identificat doi factori de presiune pentru implementarea reformei până în 2028: pe de o parte, calendarul alegerilor locale, iar pe de alta, pregătirea pentru fondurile din Cadrul Financiar Multianual (CFM) al UE 2028-2034. „Trebuie să prindă aceste comunități mult mai pregătite”, a explicat Benea, atrăgând atenția asupra cost-beneficiului analizat de Comisia Europeană pentru alocarea banilor europeni, where populația este un criteriu crucial. Despre viitoarea hartă a județelor, Dragoș Benea a evitat speculațiile georafice precise. Referindu-se la localitatea sa de baștină, Buzăul, el a declarat: „Nu știu unde va fi Buzăul, va fi cu Prahova, va fi cu Galați, nu speculez”. Această abordare contrastează cu scenariile elaborate de presei care sugerează dispariția a 26 de județe, Benea menționând doar că rezultatele finale vor depinde de o analiză statistică riguroasă a populației, finanțieră și a capacității de colectare a taxelor.
În ceea ce privește comasarea județelor, modelul ales de Dragoș Benea este cel al celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar românesc. Acest scenariu presupune o reorganizare rigidă, care ar putea reduce numărul județelor de la 41 la aproximativ 15-20, în funcție de criteriile finale. Benea a recunoscut că sistemul actual de administrație publică locală întâmpină rezistențe, în special din partea președinților de consilii județene care își amenință mandatele, dar a insistat că reorganizarea trebuie să se bazeze pe o matrice de sustenabilitate, nu pe speculații politice.
Primarul Buzăului, Constantin Toma, a declarat miercuri, la Digi24, că „există o suspiciune rezonabilă” ca reforma administrativ-teritorială să fie de fapt o strategie a Partidului Social Democrat de a câștiga alegerile din 2028. El a sugerat că decizia nu ar trebui luată exclusiv de PSD. „Dacă această idee este de la PSD, PSD-ul gândește două-trei mutări în față. Cu siguranță va fi o hartă a PSD-ului pentru alegerile din 2028. (...) Dacă le reușește, în 2028 vor avea cei mai mulți primari și cei mai mulți alegători”, a spus Toma.
Potrivit lui Constantin Toma, există o suspiciune rezonabilă ca Partidul Social Democrat să deseneze viitoarea hartă electorală pentru a maximiza câștigurile. Primarul Buzăului a evidențiat că reforma este necesară, dar proiectul actual nu trebuie realizat pentru beneficiul unor oameni de partid.
Toma a subliniat că ultima reformă administrativă a fost făcută acum 58 de ani, în 1968, și a fost gândită pentru realitățile acelei perioade, nu pentru România actuală. El a criticat abordarea grăbită, argumentând că reforma nu ar trebui impusă sub presiunea unor termene arbitrate precum „până în martie” și a unei asumări individuale a răspunderii de către guvern. De asemenea, primarul a insistat asupra nevoii unui proiect de țară, sugerând colaborarea între Guvern și Academia Română, urmată de implicarea tuturor partidelor în cadrul unui comitet, pentru a evita ca reforma să fie un subiect polarizator sau un avantaj electoral unilateral.
Conform primelor indicii despre reforma administrativ-teritorială discutată, 1.700 de comune, adică 60% din cele 2.862 existente în prezent, ar putea fi desființate. De asemenea, 119 orașe nu mai îndeplinesc noile criterii și ar putea fi retrogradate la statutul de comune. Se estimează că această reorganizare ar afecta între 15.000 și 18.000 de aleși locali, care ar pierzi funcțiile de consilieri sau primari.
Sursa oferă o perspectivă critică asupra reformei PSD din perspectiva primarului Constantin Toma, care vede în această inițivă un instrument politic menit să influențeze alegerile din 2028, în contrast cu pozițiile altor primari, precum Attila Korodi din Miercurea-Ciuc sau structura ACOR Alba, care resping reforma invocând motive culturale și de identitate locală.
Partidul Social Democrat (PSD) pregătește o reformă administrativă de amploare a structurilor locale, iar una dintre variantele discutate vizează reducerea numărului județelor din România. Coordonatorul grupului de lucru pentru această reformă, vicepreședintele PSD Dragoș Benea, a explicat pentru Antena3 că modelul luat în calcul pentru reorganizarea teritorială este cel al celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Aplicarea acestui model ar determina comasarea mai multor județe cu cele în care sunt sediate actualele Curți de Apel, ceea ce ar însemna dispariția pe hârtie a a 26 de județe din cele 41 actuale, au precizat sursele Wowbiz și România TV. Context politic suplimentar: PSD vrea să reducă numărul primăriilor, iar jumătate dintre edilii vizați de posibilă comasare sunt social-democrați, ceea ce implică o miză internă pentru partid. Reforma discutată în PSD ar include și redensenarea granițelor administrative, reunind comune și orașe în unități teritoriale mai eficiente pe baza a șase criterii: populație, sustenabilitate economică, capacitatie administrativă, conectivitate, accesibilitate și servicii publice. Măsura de reducere a numărului de județe, dacă va fi adoptată, va schimba radical organizarea administrativă, eliminând județe și comasând teritorii, spre deosebire de prima etapă a reformei care se concentrează pe comune. Vicepreședintele PSD Dragoș Benea a explicat public că ideea de a reorganiza teritoriul nu este una nouă, ci derivă din nevoia de a adapta structurile la realitățile demografice și economice actuale. Simulările academice confirmă potențialul economic al reducerii numărului de unități administrative, cu un impact semnificativ asupra bilanțului național al cheltuielilor. Reforma nu este doar un exercițiu de hârtie, ci o transformare care va determina fonduri europene, atribuții fiscale și autonomie locală pentru zeci de mii de localități. Județele care vor dispărea vor fi, în esență, convertite în districte administrative inferioare sau incluse în structuri regionare coordonate de capitalele județelor rămase. Opinia publică este deocamdată nedecisă, în timp ce experții și primarii caută să înțeleagă implicatiile exacte ale propunerii pentru teritoriul lor. Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța transparenței și a procesului de co-creare al reformei, de teama unei impuneri unilaterale.
Vicepreședintele PSD a clarificat că reforma nu vizează doar comunele, ci și structura județeană, deschizând discuția publică asupra schimbărilor majore la nivel de unități administrativ-teritoriale de ordinul întâi. Dragoș Benea a menționat că numărul final al județelor nu este încă stabilit, variind între 12 și 22, însă indicatorii vor decide strategia finală, a transmis Wowbiz. Scenariul propus prevede comasarea unităților administrative în funcție de eficiența administrativă, similar cu modelul instanțelor, astfel încât 26 de județe ar dispărea ca entități distincte, absorbind teritoriul în unități mai mari, potrivit Wowbiz. Potrivit datelor, 1.567 de comune din cele 2.862 au sub 3.000 de locuitori. Județele cu cele mai multe astfel de comune (Olt, Teleorman, Caraș-Severin, Dolj, Vâlcea) sunt conduse de social-democrați la nivelul consiliilor județene. Scăderea populației sub pragul de 10.000 de locuitori, prevăzut de Legea 351/2001, nu determină automat transformarea unui oraș în comună, dar necesită ajustări normativе care generează dezbateri politice. Structura de astăzi a administrației rămâne una puternic fragmentată, motiv pentru care reforma PSD este privită ca o oportunitate de eficientizare bugetară și administrativă pentru țară. Modelul Curților de Apel a fost selectat ca suport pentru o reorganizare care să asigure accesul cetățenilor la justiție și administrare la niveluri teritoriale strategice. Întrebarea fundamentală rămâne capacitatea guvernării de a asigura consensul necesar pentru implementarea unei reforme atât de complexe și cu rezonanță politică imediată. Impactul asupra muncii zilnice a cetățenilor și al administrației publice va fi resimțit imediat în schimbarea modalității de acordare a serviciilor și a centrului de interes local. Reformarea hărții administrative este una dintre puținele măsuri majore de structură statală propuse în acest ciclu legislativ. Vicepreședintele PSD Dragoș Benea a fost clar că aceasta este o discuție deschisă, dar decisivă pentru viitorul administrativ al țării. PSD pare să prioritizeze viteza de implementare pentru a avea măsurile în vigoare înainte de campania electorală din 2028.
Conform scenariului, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț s-ar putea alătura altor județe în noua configurație, transmite Wowbiz. Județele care ar putea păstra statutul de centre administrative în noul model includ: Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava, Cluj, Brașov, Argeș și București, a informat Wowbiz. Președintele Nicușor Dan a susținut marți seară necesitatea comasării comunelor mici și nefuncționale, atât voluntar, cât și forțat acolo unde unitățile nu își pot susține cheltuielile. Șeful statului a reamintit că actuala organizare reflectă realitățile economice din 1968, nu ale României actuale, iar o dezbatere complexă este necesară înainte de alegerile locale din 2028. Exemple financiare recente evidențiază dezechilibrele: la Vașcău, cheltuielile (9,8 mil. lei) au depășit veniturile (2,1 mil. lei), compensarea făcându-se din transferuri, în timp ce la Nucet cheltuielile depășeau ușor veniturile. La Băile Tușnad, veniturile au fost egale cu cheltuielile, iar la Băile Govora, cheltuielile au depășit veniturile cu circa 2 mil. lei, ilustând dificultatea funcționării independente a acestor administrații. Un aspect delicat al reformei vizează și capitala, unde s-ar păstra doar primăriile de sector, schimbând echilibrul de putere locală în București. Impactul reformei asupra județelor ar presupune o consolidare administrativă, unde câteva județe mari devin centre regionale de prestare servicii, în detrimentul județelor mici. Dezbaterea președintelui Nicușor Dan a subliniat caracterul urgent al reformei, fără a favoriza anumite tabere politice, ci axându-se pe funcționalitatea administrației. Perspectivele reformei includ și probleme de identitate locală și culturală, ce ar putea genera rezistențe în unele zone ale țării. Comasările nu vor fi inevitabile decât prin decizie guvernamentală, dar tendința demografică și presiunile financiare le fac extrem de probabile. Următorii pași ai procesului includ consultări cu autoritățile locale, care vor primi detaliile noi propuse până în primăvara anului viitor. Expertiza academică publicată de universitari susține viziunea PSD, oferind argumente solide pentru reducerea costurilor birocratice.
În vestul țării, Bihorul ar rămâne centru administrativ, iar Timișul și-ar păstra statutul, conform planului discutând în PSD (transmis de Wowbiz). În sud-vest, Doljul ar deveni principalul centru al unei regiuni care ar uni actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți, iar în sud-est, Constanța ar include și Tulcea, transmit sursele Wowbiz și România TV. În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj și-ar păstra statutul administrativ, iar în Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar deveni centre regionale, arătă Wowbiz. O simulare publicată de Dorin Spoaller arată că comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și a orașelor sub 10.000 ar reduce numărul total de unități de la 3.181 la 1.844, generând economii estimate între 1,55 și 2,13 miliarde de lei anual. Analiza relevă că localitățile vizate cheltuiesc, în medie, aproximativ 1.188 de lei pe locuitor pentru administrație, comparativ cu media națională de 750 de lei, sugerând costuri disproporționate. Milia de lei, a relatat România TV. Criticii și observatorii pun în lumină latura politică a reformei, întrebând care este disposiția puterii de a sacrifica privilegii politice legate de primării, dincolo de argumentele pur economice. Ilustrările politice ale reformei arată că județele din centrul țării și nord-estul ar putea suferi transformări, în timp ce județele de vest și sud-ar putea rămâne stabile sau să crească în suprafață. PSD pregătește terenul pentru o reformă care se va da votată în Parlament, folosind procedura angajării răspunderii guvernului pentru a trece rapid măsurile impuse. Guvernul se confruntă cu presiunea termenului de martie 2027 pentru finalizarea studiului, încercând să echilibreze dorința de eficiență cu stabilitatea politică locală. Sfera de aplicare a reformei se extinde progresiv, de la commune mici la județe, relevând ambțiile PSD de a remodela politica locală. Modelul Curților de Apel este văzut ca un instrument pentru echilibrarea economică între nord și sud, est și vestul României. Comportamentul civic și adaptarea la noile granițe vor fi cheia succesului reformei, mai mult decât simpla redistribuire a hărții administrative.
O modificare majoră vizând Capitala ar presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București, păstrându-se doar primăriile de sector, iar județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, se specifică în Wowbiz și România TV. Dragoș Benea a subliniat că modelul Curților de Apel servește drept punct de plecare pentru eficiență și nu garantează încă un număr fix de 15 județe, ci explorează scara optimă a reformei. Documentul de reorganizare ar urma să fie pregătit până în martie 2027, iar discuțiile se desfășoară în perspectiva alegerilor locale din 2028, a relatat România TV. Perspectiva reformei administative-teritoriale este legată strâns de contextul electoral din 2028, având în vedere impactul direct asupra posturilor de primari și consilieri locali. Discuțiile politice din România se concentrează pe natura profundă a acestei reforme, care merge dincolo de simplificări administrative, atingând nucleul organizării statului. Cele șase criterii ale grupului de lucru al PSD vor determina viitoare grafice administrative, pe baza căroro vor fi delimitate noile județe și comune. Modelul judiciar oferit de Dragoș Benea este un pretext legal și administrativ pentru a justifica consolidarea spațială a puterii statale. Impactul asupra municipalităților mari, ca Bucureștiul, ar necesita noi tratate de raportare central-regională, schimbând dinamica politică capitală. Schimbarea numărului de județe nu va afecta imediat bugetele locale, dar va crea incertitudine pe termen lung pentru acele administrații care își vor pierde statutul.