Constructorii văd schemele de ajutor de stat ca pe un credit: După 7 ani, firmele riscă să dea bani înapoi

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și al CAIR, avertizează că sectorul construcțiilor se confruntă cu o perioadă critică imediat după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu riscul unor concedieri în masă ce ar putea afecta zeci de mii de angajați. El declară că patronatele au sesizat de peste un an lipsa unei strategii predictibile pentru perioda post-PNRR, iar scenariile de faliment și restrângere a personalului devin reale dacă nu se asigură continuitatea proiectelor.

Situația pieței s-a inversat radical: în timp ce anterior existau mai multe proiecte decât firme capabile să le execute, acum multe licitații atrag până la 100 de companii, punând presiune pe competitivitate. Erbașu subliniază că, deși piața românescă menține zeci de jucători, este vitală diversitatea pentru a evita monopolul a două-trei mari constructori, însă capacitatea de execuție dezvoltată în ultimii ani nu mai este susținută de numărul suficient de licitații.

„Cristian Erbașu: S-a dublat numărul insolvențelor”, a explicat președintele CAIR la seminarul organizat de Consiliul Concurenței și FPSC. Firmele de construcții s-a retras într-o zonă de relaxare contractuală, acumulând datorii către furnizori, bănci și uneori angajați, rezultând un blocaj financiar. Această stare îi obligă să elibereze personal, deoarece nu pot menține costurile fără fluxul de proiecte, iar companiile care vor supraviețui se vor confrunta cu dilema reducerii salariilor sau a menținerii costurilor actuale.

Erbașu avertizează că finanțările UE viitoare vor fi orientate strict către proiecte cu interes european comun, nu către necesitățile individuale de dezvoltare ale fiecărui stat membru. Prin urmare, România va trebui să își finanțeze propriile investiții din resurse naționale sau împrumuturi. Sectorul rămâne cu un volum mare de lucrări în derulare, dar incertitudinea privind înlocuirea acestora după finalizarea PNRR amenință capacitatea de a susține activitatea și de a evita disponibilizările în masă.

În contextul audierii la Consiliul Concurenței, Erbașu a criticat sever mecanismul schemelor de ajutor de stat, comparându-l cu un credit bancar din cauza obligației firmele de a justifica finanțarea prin generarea de taxe și impozite timp de șapte ani. Avertizează că nerespectarea pragurilor fiscale poate duce la obligația restituirii banilor primite, ceea ce este inechitativ în sectorul construcțiilor cu marje reduse. Au apărut indicii că firmele de consultanță sugerează manipularea documentației pentru a satisface formal condițiile, iar problemele includ și dificultăți în recuperarea fondurilor de la companiile care intră în insolvență după beneficierea de ajutoare, deși existența obligației menținerii investiției a fost confirmată de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Erbașu completează imaginea blocajului prin evidențierea incertitudinii financiare: firmele nu au predictibilitate privind încasarea facturilor restante și continuitatea contractelor pe următoarele șase luni. O problemă specifică o reprezintă terminarea obligatorie a proiectelor PNRR până la sfârșitul lunii august, moment după care companiile cu sute sau mii de angajați, rămân fără lucrări, dar nu se știe dacă își pot reorganiza echipa sau dacă pot obține finanțare bancară pentru proiecte noi. Erbașu a declarat că impactul concret al concedierilor va fi raportat în 2-3 luni, acoperind perioada de la 1 septembrie până la finalul anului.

Reiterând poziția sa, Erbașu menționează că PNRR a fost un program pozitiv, dar efectele sale negative asupra structurii actuale de angajare vor fi vizibile când nu sunt urmate de alte proiecte de continuitate. Lipsa unei strategii clare post-PNRR transformă boom-ul sectorial într-un eventual colaps al capacității de ocupare, punând sub semnul întrebării viabilitatea unui număr semnificativ de operatori economici din domeniu.

Analiza provocărilor concurențiale relevă tensiunea între dezvoltarea infrastructurii naționale prin fonduri europene și viabilitatea economică internă. Erbașu notează că nu se face distincția între investițiile care aduc beneficii întregii Uniuni și cele pur locale, lăsând statul român să acopere din buget propriu diferența de nevoie. Această realitate macroeconomică se suprapune peste criza micro-economică a companiilor, agravând nevoia de ajustare a forței de muncă.

Avertismentul lui Erbașu vizează impactul social și economic: „De peste un an, un an și jumătate, am pus pe tapet această problemă. Am sesizat autoritățile că trebuie să existe viață și după PNRR. De ce ne era spaimă, se pare, nu am scăpat.” Confirmarea faptelor din teren susține alarmarea patronatelor.

Cifrele prognozate indică gravitatea situației: „E greu de menționat numărul exact de concedieri, dar câteva zeci de mii de persoane vor fi afectate, cu siguranță.” Estimarea reflectă incapacitatea momentului actual de a absorbi forța de muncă acumulată.

Protecția interesului concurențial în fața unui posibil oligopol de constructori devine o prioritate pe măsură ce numărul licitațiilor scade. Erbașu atrage atenția că menținerea competitivelor și a diversității actorilor depinde de stabilitatea regulatorie și de continuitatea finanțării proiectelor.

Evidențiază legătura directă între contracte, plafoane de finanțare și salariale: companiile capabile să continue își vor pune problema dacă vor putea menține salariile angajaților la nivelul anterior.

Contextul legal și fiscal al ajutorilor de stat este perceput ca o capcană. Regula celor șapte ani de justificare fiscală este etichetată drept disproporționată, mai ales având în vedere natura ciclică și costurile ridicate ale construcțiilor.

Concluzia expusă la seminarul „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor” este un demers de alertare a instituțiilor publice. CNCP și FPSC transmit un mesaj clar asupra riscurilor sociale și economice care pot fi declanșate de tranziția post-PNRR.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), avertizează că sectorul construcțiilor din România se confruntă cu o perioadă critică imediat după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu risc de concedieri în masă care ar putea afecta „câteva zeci de mii de persoane”. Președintele FPSC notează că s-a dublat numărul insolvențelor, iar companiile s-au retras într-o „zonă de relaxare contractuală”, acumulând datorii și fiind obligate să elibereze personal din cauza lipsei de flux de proiecte și a predictibilității financiare. Deși erbașu a fost citat anterior prin titlul și rezumatul articolului care îl precede (961676), articolul nou (967461) confirmă aceste avertismente și adaugă detalii critice: firmelor române de construcții li se cuvine peste 1 miliard de euro din contractele PNRR, suma fiind doar o parte din datoriile totale pe care trebuie să le recupereze de la stat, incluzând proiecte gen Saligny și plăți ale autorităților locale. Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, a precizat că, față de septembrie, datoria ministerelor a scăzut „destul de mult” din cauza facturilor recente, dar rămâne suficient de mare pentru a crea probleme. Din statisticile preluați de FPSC, pe PNRR mai sunt de recuperat „ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro”, dar există datorii și pe alte proiecte (Saligny, POS Sănătate). Problema majoră pentru firme este lipsa predictibilității pentru următoarele șase luni privind încasarea facturilor restante și continuitatea contractelor. Erbașu explică că companiile de construcții, după o perioadă de lucru intens, au intrat într-o stare de blocaj financiar, având datorii către furnizori, bănci și, uneori, angajați. Această situație le obligă să elibereze personal și pune în balanță menținerea salariilor sau supraviețuirea. Avertizează că, dacă lucrurile nu se vor redresa și nu va exista continuitate după PNRR, vor fi posibil concedieri în masă și scăderi de salarii. Potrivit președintelui FPSC, nu se realizează încă capacitatea companiilor de a susține proiecte fără finanțare bancară. Remarcă paralela cu 2016, când s-a terminat vechiul exercițiu pe Fondul de coeziune și au durat 2-3 ani până s-au amorsat noi lucrări. Companiile cu sute sau mii de angajați care nu mai au ce să facă pe proiectele terminate până la finele lui august se confruntă cu o problemă majoră de reorganizare.

Cristian Erbaşu, preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) şi director general al Construcţii Erbaşu, avertizează că sectorul construcțiilor din România ar putea înregistra zeci de mii de concedieri și scăderi de salarii în perioada următoare, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mesajul a fost transmis vineri, la Sinaia, în cadrul conferinței „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, organizată de FPSC. Situația financiară a firmelor este agravată de datoriile acumulate către stat. Deși datoria ministerelor a scăzut față de septembrie, constructorii mai au de recuperat puțin peste 1 miliard de euro de la statul român pentru contractele PNRR. Suma se suprapune peste alte datorii importante, cum ar fi cele pentru proiectul Saligny, Programul Operațional de Sănătate (POS) și obligațiile față de autoritățile locale. Principalul risc pentru companii este lipsa predictibilității pe următoarele șase luni atât pentru încasarea facturilor restante, cât și pentru continuitatea contractelor.

Criza de lichidități a dus la o dublare a numărului insolvențelor în sectorul construcțiilor. După o perioadă de activitate intensă, firmele s-au retras într-o zonă de relaxare contractuală, acumulând datorii față de furnizori, bănci și, uneori, angajați, rezultând un blocaj financiar generalizat. Acest blocaj obligă companiile să elibereze personal, deoarece nu își pot menține costurile fără un flux constant de proiecte. Erbaşu subliniază că firma nu realizează capacitatea actuală a companiilor de a susține proiecte fără finanțare bancară sau de a se reorganiza pentru a evita disponibilizările în masă.

Pentru companiile care vor supraviețui și își vor relua activitatea, se pune problema menținerii salariilor la nivelurile anterioare. Erbaşu avertizează că, dacă lucrurile nu se vor redresa și nu se va asigura continuitatea proiectelor după PNRR, vor avea loc concedieri în masă și tăieri de venituri. Patronatul a sesizat autoritățile cu peste un an și jumătate în legătură cu această problemă, avertizând că trebuie să existe „viață și după PNRR”. Erbaşu consideră că alarma s-a dovedit justificată, lucrurile nefiind pregătite pentru tranziția post-program, și apreciază că PNRR-ul a fost benefic, dar absencea unor noi proiecte de continuitate creează probleme grave.

Președintele FPSC atrage atenția asupra companiilor cu sute sau mii de angajați, care rămân fără lucrări după termenele de finalitate impuse în august, comparând situația cu tranziția de la Fondul de coeziune din 2016, când a fost nevoie de 2-3 ani pentru amorsarea noilor lucrări.

Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, avertizează că sectorul construcțiilor din România ar putea înregistra zeci de mii de concedieri și scăderi de salarii după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La conferința „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor” de la Sinaia, Erbașu a transmis că industria se află într-o fază de blocaj financiar: după o perioadă de activitate intensă, firmele s-au retras într-o „zonă de relaxare contractuală”, acumulând datorii către furnizori, bănci și, uneori, angajați. Această situație le obligă să elibereze personal, deoarece nu își pot menține costurile fără un flux constant de proiecte.

Principalul motiv al instabilității este lipsa predictibilității financiare pentru următoarele șase luni, atât privind încasarea facturilor restante, cât și continuitatea contractelor. Erbașu a precizat că, deși datoria ministerelor a scăzut față de septembrie, constructorii au de recuperat puțin peste 1 miliard de euro de la statul român pentru contractele PNRR. Suma se suprapune peste alte datorii importante, precum cele pentru proiectul Salingy, Programul Operațional de Sănătate (POS) și obligațiile față de autoritățile locale. Numărul insolvențelor din domeniu s-a dublat în acest context.

Președintele FPSC a comparat situația actuală cu tranziția de la Fondul de coeziune din 2016, când a fost nevoie de 2-3 ani pentru amorsarea noilor lucrări. Companiile cu sute sau mii de angajați care rămân fără lucrări după termenele de finalitate din august se confruntă cu o problemă majoră de reorganizare. Erbașu a estimat că „câteva zeci de mii de persoane” vor fi afectate, dar nu realizează încă capacitatea companiilor de a susține proiecte fără finanțare bancară sau de a se reorganiza pentru a evita disponibilizările în masă. Patronatul a sesizat autoritățile cu peste un an și jumătate de la această problemă, avertizând că trebuie să existe „viață și după PNRR”.

Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, avertizează că sectorul construcțiilor din România se confruntă cu un blocaj financiar generat de datoriile enorme ale statului, incluzând peste 1 miliard de euro doar din contractele PNRR, riscând zeci de mii de concedieri și scăderi salariale. Gândul Lipsa predictibilității privind încasarea restanțelor și continuitatea proiectelor a dus la o dublare a numărului insolvențelor. Firmele, retrase într-o „zonă de relaxare contractuală”, acumulează datorii către furnizori, bănci și angajați, ceea ce le obligă la concedieri forțate. Gândul Erbașu explică că, după o perioadă de activitate intensă, companiile nu mai au capacități susținute de proiecte noi, comparând criza actuală cu tranziția dificilă din 2016, când a fost nevoie de 2-3 ani pentru amorsarea lucrărilor după finalitatea fondurilor anterioare. Gândul

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a informat că constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro pentru proiectele PNRR, sumă care se suprapune peste datorii restante pentru proiecte precum Anghel Saligny, POS Sănătate și obligații față de autoritățile locale. El a subliniat că, deși datoria ministerelor a scăzut față de septembrie, volumul total rămâne suficient de mare pentru a crea probleme de lichiditate.AGERPRES Cel mai grav aspect pentru firme este lipsa predictibilității financiare pentru următoarele șase luni, atât privind încasarea facturilor restante, cât și continuitatea contractelor.

Perspectivă a unui blocaj financiar care a dus deja la dublarea numărului de insolvențe în sector. Erbașu a descris situația firmelor ca o retragere într-o „zonă de relaxare contractuală”, acumulând datorii către furnizori, bănci și, uneori, angajați, ceea ce le obligă la concedieri masive. „Ne așteptăm la concedieri, care pentru unele companii vor fi concedieri în masă... iar companiile care vor avea în continuare puterea de a continua lucrările își vor pune problema dacă vor putea menține salariile angajaților la nivelul la care a fost până acum”, a transmis președintele FPSC.AGERPRES

Evaluarea impactului social estimează că „câteva zeci de mii de persoane” vor fi afectate, dacă nu se va asigura continuitatea proiectelor post-PNRR. Erbașu a comparat tranziția actuală cu cea din 2016, când finalizarea vechiului exercițiu pe fonduri de coeziune a necesitat 2-3 ani pentru amorsarea noilor lucrări. Companiile cu sute sau mii de angajați, care au trebuit să termine proiectele până în august, se confruntă cu probleme majore de reorganizare. Impactul concret va fi cunoscut în 2-3 luni.AGERPRES

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), avertizează că sectorul construcțiilor din România se confruntă cu o perioadă de blocaj financiar și risc de concedieri în masă după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care s-a încheiat în august 2026. Erbașu a descris situația firmelor ca o retragere într-o „zonă de relaxare contractuală”, unde constructorii acumulează datorii către furnizori, bănci și, în unele cazuri, angajați, fiind obligați să elibereze personal pentru a supraviețui. Erbașu acuză capacitatea administrativă slabă a statului român, care nu a reușit să pregătească perioada post-PNRR. În timp ce aparatul administrativ a fost sufocat să finalizeze planul actual cu six luni înainte de termen, după finalizare nu există un plan imediat pentru continuiate, ceea ce creează un gol de activitate de trei până la șase luni, în care volumul lucrărilor este redus drastic. Piața privată, atât în construcțiile comerciale, cât și în cele rezidențiale, nu va putea suplini lipsa contractelor din infrastrucura de stat. Investitorii privați se arată precauti, iar proiectele existente, cum ar fi cele de la SAFE, sunt contestate sau blocate, deși ar fi trebuit să fie active. Erbașu estimează că o revenire susținută a volumului de lucrări va avea loc abia în 2028-2029. Antreprenorul descrie perioada de vârf a boom-ului post-aderare prin expresia „Până în aprilie, aduceți, aduceți, aduceți! Erbașu compară situația actuală cu fenomenele din 2004-2008, când boom-ul imobiliar a fost urmat de o criză în care firmele nu mai puteau plăti creditele și leasingurile, rămânând cu utilaje nemijlocite. El avertizează că profiturile realizate în perioadele bune sunt pierdute în cele următoare dacă nu se gestionează corect ciclurile de investiții și exploatare. Volumul lucrărilor de construcții a crescut în august 2026 cu aproape 36% față de aceeași lună a anului precedent, iar pe primele opt luni, creșterea este de circa 15%, evidențiind volumul foarte mare al proiectelor care urmează să fie finalizate. Cash-flow-ul limitat din perioada imediat următoare ar putea afecta capacitatea unor firme de a-și plăti datoriile, având în vedere că multe proiecte majore au fost terminate sau se finalizează în 2026. Erbașu atrage atenția asupra gestionării forței de muncă ca una dintre principalele provocări viitoare. Companiile vor trebui să mențină doar partea esențială a forței de muncă, disponibilizând restul, și se vor confrunta cu dificultatea reclutării viitoare. O parte importantă a personalului tehnic, în special cei tineri și sănătoși, ar putea pleca să caute oportunități în străinătate, precum Germania, unde există programe speciale de stimulare a forței de muncă. Revenirea acestora peste un an și jumătate se va dovedi dificilă. Antreprenorul critica și nivelul ridicat al birocrației, precum și solicitările excesive ale Companiei Naționale de Autostrăzi (CNAIR), care cere garanții pe 10 ani pentru proiecte. Erbașu consideră că o perioadă de garanție de 5 ani este suficientă pentru a evidenția viciile de execuție. Vederea unei perspective favorabile pentru reconstrucția Ucrainei, dar aceasta necesită parteneriate cu firme ucrainene și occidentala, precum și o susținere financiară solidă, de preferat printr-o bancă de stat, pentru a asigura creditarea proiectelor. Restanțele statului către constructori au scăzut ușor, dar rămân la un nivel critic. Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că, pe lângă sumele deja achitate, mai există de încasat 1,2 miliarde de euro. Deși Ministrul Finanțelor sugerează că situația este mai bună, Erbașu reconfirmă că milioane de lei rămân neplătite pe alte programe. Erbașu sfătuiește antreprenorii să fie vigilenți împotriva riscurilor de cartel sau schimburi ilegale de informații între companii, care pot duce la amenzi catastrofale. România va trebui să își finanțeze propria dezvoltare internă, pe măsură ce Uniunea Europeană se orientează financiar către proiecte cu interes european comun, nu mai multe proiecte locale. Managementul angajaților pentru proiectele viitoare, care încep lucrările efectiv după o fază de proiectare, va necesita măsuri drastice de restructurare până la reluarea activității. Estimarea impactului social: „câteva zeci de mii de persoane” vor fi afectate de concedieri. Erbașu a sesizat autoritățile cu peste un an și jumătate de la această problemă, avertizând că trebuie să existe „viață și după PNRR”. Impactul concret va fi vizibil și raportat în 2-3 luni, de la 1 septembrie până la finalul anului. Criza de lichidități a dus la o dublare a numărului insolvențelor în sectorul construcțiilor. După o perioadă de activitate intensă, firmele s-au retras într-o „zonă de relaxare contractuală”, acumulând datorii față de furnizori, bănci și, uneori, angajați, rezultând un blocaj financiar generalizat. Lipsa predictibilității pe următoarele șase luni privind încasarea facturilor restante și continuitatea contractelor este principalul motiv al instabilității. Deși datoria ministerelor a scăzut față de septembrie, constructorii au de recuperat puțin peste 1 miliard de euro de la statul român pentru contractele PNRR. Erbașu a comparat tranziția actuală cu cea din 2016, când finalizarea vechiului exercițiu pe fonduri de coeziune a necesitat 2-3 ani pentru amorsarea noilor lucrări. Companiile cu sute sau mii de angajați, care au trebuit să termine proiectele până în august, se confruntă cu probleme majore de reorganizare. Erbașu menționează că PNRR a fost un program pozitiv, dar efectele sale negative asupra structurii actuale de angajare vor fi vizibile când nu sunt urmate de alte proiecte de continuitate. Lipsa unei strategii clare post-PNRR transformă boom-ul sectorial într-un eventual colaps al capacității de ocupare. Se analizează tensiunea între dezvoltarea infrastructurii naționale prin fonduri europene și viabilitatea economică internă. Erbașu notează că nu se face distincția între investițiile care aduc beneficii întregii Uniuni și cele pur locale, lăsând statul român să acopere din buget propriu diferența de nevoie. Regula celor șapte ani de justificare fiscală a schemelor de ajutor de stat este etichetată drept disproporționată de Erbașu, mai ales având în vedere natura ciclică și costurile ridicate ale construcțiilor. Firmele riscă să dea bani înapoi dacă nu ating pragurile fiscale. Protejarea interesului concurențial devine o prioritate. Erbașu atrage atenția că menținerea competitivelor și a diversității actorilor depinde de stabilitatea regulatorie și de continuitatea finanțării proiectelor.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a avertizat la un eveniment de specialitate că sectorul construțiilor din România se confruntă cu o perioadă critică, marcata de blocaje financiare și riscul unor concedieri în masă. Constructorii români au de recuperat de la stat peste un miliard de euro pentru contractele PNRR, iar datoriile totale includ sume restante pentru proiecte precum Anghel Saligny, POS Sănătate și obligații față de autoritățile locale. Deși datoria ministerelor s-a redus față de septembrie, volumul total rămâne la cote critice.

Principalul motiv al instabilității este lipsa predictibilității financiare pentru următoarele șase luni, atât privind încasarea facturilor restante, cât și continuitatea contractelor. Erbașu a descris situația firmelor ca o retragere într-o „zonă de relaxare contractuală”, unde constructorii acumulează datorii către furnizori, bănci și, în unele cazuri, angajați. Această stare de blocaj financiar le obligă la concedieri, iar președintele FPSC estimează că „câteva zeci de mii de persoane” vor fi afectate, în cazul în care nu se asigură continuitatea proiectelor post-PNRR.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), avertizează că sectorul construcțiilor din România se confruntă cu un blocaj financiar și risc de concedieri în masă după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimând că „câteva zeci de mii de persoane” vor fi afectate. Datoriile statului român către constructori au scăzut față de septembrie, dar rămân la cote critice: firmele românești au de recuperat puțin peste 1 miliard de euro pentru contractele PNRR, plus sume restante pentru proiecte precum Anghel Saligny, POS Sănătate și obligații către autoritățile locale. Erbașu a precizat că, din statisticile FPSC, pe PNRR mai sunt de recuperat „ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro”, însă datoriile pe alte proiecte, inclusiv cele cu autoritățile locale, rămân destul de mari. Pe lângă datoriile directe, Erbașu a subliniat existența unor plăți restante către companiile care au lucrat la proiecte care ar urma să continue, inclusiv în domeniul sănătății. Principala dificultate pentru industria construcțiilor rămâne lipsa de predictibilitate financiară pentru următoarele șase luni, atât privind încasarea facturilor restante, cât și continuitatea contractelor deja semnate. Această incertitudine se suprapune peste blocajul financiar creat de obligativitatea plății datoriilor acumulate către furnizori, bănci și, în anumite cazuri, angajați, în contextul unei perioade de „relaxare contractuală” după un boom de activitate. Erbașu a explicat că, alături de plata datoriilor existente, firmele trebuie să onoreze și cheltuielile pentru achizițiile și investițiile făcute în perioada de dezvoltare, fără fluxul de proiecte necesar. Criza de lichidități s-a soldat cu dublarea numărului insolvențelor în sectorul construcțiilor, situație descrisă de președintele FPSC ca o retragere a firmelor într-o zonă de relaxare contractuală. Președintele FPSC a avertizat că unele companii vor fi nevoite să intră într-o stare de conservare, în timp ce altele care vor continua lucrările se vor confrunta cu dilema menținerii salariilor la nivelul anterior. Erbașu a descris impactul consecințelor: „Ne așteptăm la concedieri, care pentru unele companii vor fi concedieri în masă... iar companiile care vor avea în continuare puterea de a continua lucrările își vor pune problema dacă vor putea menține salariile angajaților la nivelul la care a fost până acum.” Evaluarea disponibilităților de personal arată că, în cazul continuării activității, menținerea salariilor actuale ar deveni extrem de dificilă. Erbașu a estimat că „câteva zeci de mii de persoane” vor fi afectate de concedieri, un număr care depinde de capacitatea firmelor de a finanța lucrările, de accesul la credite și de posibilitatea de a se reorganiza. Erbașu a reiterat alarmarea patronatului, care sesizează autoritățile cu peste un an și jumătate de la apariția acestei probleme, subliniind nevoia vitală de „viață și după PNRR”. Până la finalul lunii august, companiile au trebuit să termine proiectele PNRR, lăsând fără lucrări sute sau mii de angajați, iar companiile care vor continua lucrările se vor confrunta cu dilema menținerii salariilor la nivelurile actuale. El estimează că efectele evoluțiilor din intervalul septembrie–decembrie vor putea fi evaluate mai clar în două-trei luni, moment în care va deveni vizibil impactul concret al concesderilor. Erbașu a explicat că, în contextul lipsa continuității investițiilor după PNRR, România va trebui să își finanțeze propriile investiții din resurse naționale sau împrumuturi, având în vedere că finanțările UE viitoare vor fi orientate strict către proiecte cu interes european comun.

Cristian Erbaşu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și directorul general al Construcții Erbașu, avertizează că sectorul construcțiilor din România riscă concedieri masive și reduceri salariale în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care s-a încheiat la sfârșitul lunii august 2026. Bursa.ro

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a organizat la Sinaia, între 5-6 noiembrie, un seminar despre provocările concurențiale din sectorul construcțiilor, având un dialog direct cu Consiliul Concurenței.

La evenimentul organizat la Sinaia au participat reprezentanți ai Consiliului Concurenței, inclusiv Bogdan Chirițoiu, președinte, și ai FPSC, precum Cristian Erbașu. La seminar au participat Cosmin Vîlcu (PSC Sibiu), Guido Retter (Retter Group), Alexandra Stoica (PSC Transilvania), Georgiana Sult (PSC Prahova), Irinel Gheorghe (FPSC) și Daniel Pițurlea (FPSC). Principalele teme dezbătute au inclus licitațiile publice, practicile anticoncurențiale, asocierile, subcontractarea și ajutorul de stat. Reprezentanții Direcției Carteluri și ai Direcției Industrie și Energie din Consiliul Concurenței au prezentat studii de caz privind înțelegerile de tip cartel între companiile de construcții, inclusiv stabilirea prealabilă a câștigătorului, oferte de complezență, împărțirea pieței și retragerea coordonată. S-a discutat și eligibilitatea companiilor cu rude în conducere, sancțiunile putând atinge 10% din cifra de afaceri.

Reprezentanții companiilor au identificat drept probleme principale criteriul „prețul cel mai mic” și creșterea prețurilor la carburanți și energie. De asemenea, s-a pus problema păstrării constructorilor locali în proiectele de investiții locale. Cosmin Vîlcu, președintele PSC Sibiu, a propus măsuri temporare pentru stabilizarea costurilor la materii prime și energie, subliniind riscul scumpirilor pentru constructori. El a menționat că, până la noul ciclu de investiții în 2027, firmele locale trebuie să rămână stabile.

Cristian Erbașu, președintele FPSC, a lansat un avertisment privind riscul unor concedieri în masă și scăderi de salarii, cauzate de blocajele financiare și datoriile statului către constructori. Datoriile statului către constructori, deși au scăzut față de septembrie, depășesc 1 miliard de euro, punând o presiune majoră pe firme. Lipsa de lichidități și finalizarea proiectelor PNRR cresc riscul unor concedieri în masă și a reducerilor salariale.

Erbașu a reamintit că FPSC a sesizat autoritățile cu peste un an în legătură cu necesitatea continuității după PNRR, confirmând că lucrurile nu au fost pregătite pentru tranziție. El estimează că „câteva zeci de mii de persoane” vor fi disponibile, iar impactul concret va fi evaluat în 2-3 luni, de la 1 septembrie până la finalul anului.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a venit cu clarificări despre scenariile de reduceri de cheltuieli și concedieri, explicând mecanismul care conduce la ajustările structurilor de costuri. El a subliniat că absența vizibilității privind proiectele și fluxul de încasări obligă firmele să reanalizeze bugetele operaționale. „Atunci când o companie nu mai menține aceeași predictibilitate asupra proiectelor și încasărilor, apar firesc ajustări la nivelul structurii de costuri. Acesta a fost contextul în care am făcut referire la salarii sau la numărul de angajați”, a precizat Erbașu.