Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cristian Pascu, a anunțat că sistemele de pensii private, Pilonul II și Pilonul III, devin tot mai critice pentru siguranța financiară la bătrânețe, pe fondul îmbătrânirii populației și al scăderii numărului de contribuabili. Pascu, președinte-director general al BCR Pensii, a explicat că „nu vorbim despre un risc de colaps al sistemului public, ci despre o scădere treptată a capacității statului de a asigura pensii mari pe termen lung”. În prezent, peste 8,5 milioane de români au conturi în Pilonul II, care a acumulat active de aproximativ 236 de miliarde de lei.
Studiul menționat de Cristian Pascu indică faptul că, dacă în prezent pensia publică înlocuiește aproximativ 47% din ultimul salariu, acest procent ar putea coborî la 30-35% în următorii 25-30 de ani, ceea ce îi va determina pe viitorii pensionari să caute surse suplimentare de venit. Pilonul II va juca un rol crucial pentru generațiile care se vor pensiona în următorii 10-20 de ani, perioadele mai lungi de contribuție permițând acumularea unor sume care vor completa pensia publică. Totuși, Cristian Pascu a atras atenția asupra necesității participării la Pilonul III, sistemul de pensii facultative, la care participă în prezent peste un milion de români, subliniind că în economiile dezvoltate veniturile de la bătrânețe provin din mai multe surse.
Romania are o cultură redusă a economisirii pe termen lung, iar Pascu a evidențiat rolul potențial al Pilonului IV, pensiile ocupaționale finanțate de angajatori. Acestea pot deveni o sursă suplimentară de venit la pensionare și un instrument prin care companiile își pot reține angajații. „Cu cât începem mai devreme să economisim, chiar și sume mici, cu atât efectul acumulării și al randamentelor pe termen lung este mai puternic”, a declarat reprezentantul BCR Pensii.
O schimbare importantă vizează plata pensiilor private. Noua Lege nr. 2/2026 introduce posibilitatea retragerii inițiale a până la 30% din suma acumulată, restul banilor urmează a fi plătiți în tranșe lunare, pe o perioadă de maximum opt ani. Legea prevede și posibilitatea unor pensii viagere. Deși mecanismul intră în vigoare la 5 ianuarie 2027, Pascu a apreciat că nu va deveni efectiv funcțional la această dată, ci abia după autorizarea de către ASF a primului fond de plată, estimându-se cel mai devârșit în ultima parte a anului 2027.
Mesajul lui Cristian Pascu pentru românii care se pregătesc de pensionare este de a nu se baza exclusiv pe pensia de stat. „Construiți-vă din timp mai multe surse de venit pentru perioada pensionării. Pilonul II, Pilonul III și economiile sau investițiile personale trebuie privite ca părți ale aceleiași strategii de siguranță financiară pe termen lung”, a afirmat președintele BCR Pensii, evidențiind importanța independenței financiare într-o societate în care oamenii trăiesc mai mult, dar fac față și cheltuieli mai mari pentru sănătate.
Cristian Pascu va participa ca speaker la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în perioada 24–25 noiembrie 2026, la București. La acelasi congres, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Pascu va lua parte la panelul „Silver Economy: puterea economică nevalorificată a Europei”, alături de reprezentanți ai sistemului financiar, ai administrației publice și ai mediului de afaceri. Evenimentul va reuni experți români și internaționali pentru dezbateri despre longevitate, sănătate, pensii și politicile publice necesare.
Fondurile de pensii administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, în condiţiile unui randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăţi în valoare de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung. Pilonul 2 a ajuns la 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi şi active nete de 8,9 miliarde de lei.