Contribuția la pensiile private ar putea crește la 6% din salariul brut. Ce se schimbă pentru milioane de angajați

APAPR propune majorarea treptată a contribuției la Pilonul II de la 4,75% la 6% până în 2031 și creșterea plafonului de deductibilitate fiscală pentru Pilonul III, în contextul îmbătrânirii demografice.

Actualizat:

ACTUALIZAREPensia publică ar putea ajunge la 30-35% din salariu. Cristian Pascu și APAPR: De ce trebuie să ne pregătim financiar

Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cristian Pascu, a anunțat că sistemele de pensii private, Pilonul II și Pilonul III, devin tot mai critice pentru siguranța financiară la bătrânețe, pe fondul îmbătrânirii populației și al scăderii numărului de contribuabili. Pascu, președinte-director general al BCR Pensii, a explicat că „nu vorbim despre un risc de colaps al sistemului public, ci despre o scădere treptată a capacității statului de a asigura pensii mari pe termen lung”. În prezent, peste 8,5 milioane de români au conturi în Pilonul II, care a acumulat active de aproximativ 236 de miliarde de lei.

Studiul menționat de Cristian Pascu indică faptul că, dacă în prezent pensia publică înlocuiește aproximativ 47% din ultimul salariu, acest procent ar putea coborî la 30-35% în următorii 25-30 de ani, ceea ce îi va determina pe viitorii pensionari să caute surse suplimentare de venit. Pilonul II va juca un rol crucial pentru generațiile care se vor pensiona în următorii 10-20 de ani, perioadele mai lungi de contribuție permițând acumularea unor sume care vor completa pensia publică. Totuși, Cristian Pascu a atras atenția asupra necesității participării la Pilonul III, sistemul de pensii facultative, la care participă în prezent peste un milion de români, subliniind că în economiile dezvoltate veniturile de la bătrânețe provin din mai multe surse.

Romania are o cultură redusă a economisirii pe termen lung, iar Pascu a evidențiat rolul potențial al Pilonului IV, pensiile ocupaționale finanțate de angajatori. Acestea pot deveni o sursă suplimentară de venit la pensionare și un instrument prin care companiile își pot reține angajații. „Cu cât începem mai devreme să economisim, chiar și sume mici, cu atât efectul acumulării și al randamentelor pe termen lung este mai puternic”, a declarat reprezentantul BCR Pensii.

O schimbare importantă vizează plata pensiilor private. Noua Lege nr. 2/2026 introduce posibilitatea retragerii inițiale a până la 30% din suma acumulată, restul banilor urmează a fi plătiți în tranșe lunare, pe o perioadă de maximum opt ani. Legea prevede și posibilitatea unor pensii viagere. Deși mecanismul intră în vigoare la 5 ianuarie 2027, Pascu a apreciat că nu va deveni efectiv funcțional la această dată, ci abia după autorizarea de către ASF a primului fond de plată, estimându-se cel mai devârșit în ultima parte a anului 2027.

Mesajul lui Cristian Pascu pentru românii care se pregătesc de pensionare este de a nu se baza exclusiv pe pensia de stat. „Construiți-vă din timp mai multe surse de venit pentru perioada pensionării. Pilonul II, Pilonul III și economiile sau investițiile personale trebuie privite ca părți ale aceleiași strategii de siguranță financiară pe termen lung”, a afirmat președintele BCR Pensii, evidențiind importanța independenței financiare într-o societate în care oamenii trăiesc mai mult, dar fac față și cheltuieli mai mari pentru sănătate.

Cristian Pascu va participa ca speaker la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în perioada 24–25 noiembrie 2026, la București. La acelasi congres, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Pascu va lua parte la panelul „Silver Economy: puterea economică nevalorificată a Europei”, alături de reprezentanți ai sistemului financiar, ai administrației publice și ai mediului de afaceri. Evenimentul va reuni experți români și internaționali pentru dezbateri despre longevitate, sănătate, pensii și politicile publice necesare.

Fondurile de pensii administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, în condiţiile unui randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăţi în valoare de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung. Pilonul 2 a ajuns la 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi şi active nete de 8,9 miliarde de lei.

Contribuția la pensiile private ar putea crește la 6% din salariul brut. Ce se schimbă pentru milioane de angajați

Românii ar putea avea mai mulți bani în conturile de pensii private în următorii ani, dacă propunerile susținute de administratorii fondurilor vor fi puse în practică. Contribuția la Pilonul II ar urma să crească de la 4,75% la 6% până în 2031, iar plafonul de deductibilitate fiscală pentru Pilonul III, rămas neschimbat de aproape 18 ani, ar putea fi majorat. Măsurile urmăresc creșterea economiilor pentru pensie, într-un context în care sistemul public va avea de susținut tot mai mulți pensionari.

Propunerile au fost prezentate de Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), la cea de-a XII-a Conferință Internațională a Institutului de Studii Financiare, organizată pe 19 noiembrie 2026.

Prima schimbare importantă vizează Pilonul II, la care contribuie automat angajații care participă la sistemul de pensii administrate privat. În prezent, cota direcționată către fondurile private este de 4,75% din salariul brut. APAPR susține majorarea acesteia la 6%, nivel prevăzut încă din legea inițială a sistemului, care ar fi trebuit atins în 2016.

Creșterea este inclusă și în angajamentele asumate de România prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025–2031, agreat cu Comisia Europeană. Asociația propune ca majorarea să fie făcută gradual, în pași de 0,25–0,50 puncte procentuale pe an, în perioada 2028–2031.

Pentru angajați, o contribuție mai mare înseamnă direcționarea unei părți mai consistente din contribuția de asigurări sociale către contul individual de pensie privată. Banii sunt investiți de administratorii fondurilor, iar valoarea acumulată depinde atât de contribuțiile virate, cât și de rezultatele investiționale.

Majorarea nu este însă o măsură intrată în vigoare. Calendarul și modalitatea de aplicare depind de deciziile autorităților, iar transferarea unei cote mai mari către Pilonul II are și un efect asupra sumelor care rămân la dispoziția sistemului public de pensii. Tocmai impactul bugetar a fost unul dintre motivele pentru care creșterea contribuției a fost amânată în trecut.

A doua propunere privește pensiile facultative, cunoscute drept Pilonul III. Spre deosebire de Pilonul II, participarea la acest sistem este voluntară, iar angajații pot contribui suplimentar pentru a-și completa veniturile de la pensionare. Și angajatorii pot contribui în numele salariaților.

În prezent, contribuțiile beneficiază de deductibilitate fiscală în limita a 400 de euro anual pentru angajat și a încă 400 de euro pentru contribuțiile suportate de angajator. Plafonul nu a mai fost actualizat de aproape 18 ani, perioadă în care salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori.

APAPR consideră că limita actuală nu mai reprezintă un stimulent suficient pentru economisirea pe termen lung. O propunere legislativă discutată vizează creșterea plafonului la 1.200 de euro pe an. O altă variantă, susținută de asociație, ar fi raportarea deductibilității la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual.

O asemenea modificare ar putea încuraja companiile să contribuie mai mult la pensiile facultative ale angajaților, prin beneficii extrasalariale. Pentru salariați, Pilonul III ar putea deveni astfel o modalitate mai accesibilă de a-și completa economiile pentru perioada de după încheierea activității profesionale.

Sistemul de pensii private a ajuns la o dimensiune importantă după aproape două decenii de funcționare. Pilonul II are aproximativ 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei. Pilonul III numără circa 1,15 milioane de participanți, iar activele sale nete se ridică la 8,9 miliarde de lei.

Potrivit datelor prezentate de APAPR, Pilonul II a generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanți în cei 18 ani de funcționare. Randamentul mediu anual a fost de 8,5%, în condițiile unei inflații medii anuale de 4,8%.

Fondurile au început deja să plătească bani către participanți și moștenitori. Până în prezent, au fost achitate aproximativ 8,5 miliarde de lei către circa 365.000 de beneficiari și moștenitori.

Pentru milioane de români, Pilonul II reprezintă principala formă de acumulare financiară pe termen lung și, în unele cazuri, singura. De aceea, APAPR susține că stabilitatea regulilor este esențială pentru încrederea participanților și pentru dezvoltarea sistemului.

Banii acumulați în fondurile private nu rămân neinvestiți. Aproximativ 95% din activele acestora sunt plasate în România, iar capitalul administrat reprezintă echivalentul a circa 12% din PIB.

Fondurile de pensii dețin aproximativ 10% din datoria publică a României și sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achizițiilor. La Bursa de Valori București, acestea dețin între 45% și 50% din acțiunile disponibile la tranzacționare și peste 10% din capitalizarea totală a pieței.

Prin investițiile lor, fondurile contribuie la finanțarea companiilor românești, susțin listările la bursă și asigură lichiditate pieței de capital. În plus, fiind investitori cu un orizont lung de timp, pot contribui la stabilitatea piețelor financiare.

Pentru următorii ani, APAPR identifică oportunități de investiții în infrastructură, energie, tranziție verde și digitalizare. Creșterea activelor administrate ar putea pune la dispoziția economiei mai mult capital autohton și ar putea ajuta companiile românești să atragă finanțare pentru proiecte pe termen lung.

Dezvoltarea pensiilor private se înscrie și în obiectivele europene privind mobilizarea economiilor populației către investiții productive, promovate prin inițiativa Uniunii pentru Economii și Investiții.

În perspectiva anului 2030, APAPR susține că sistemul are nevoie de reguli predictibile, de creșterea contribuției la Pilonul II și de stimulente fiscale mai puternice pentru Pilonul III. Miza este atât creșterea veniturilor suplimentare pe care românii le vor avea la pensionare, cât și consolidarea unei surse de finanțare pe termen lung pentru economia României.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală